Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Sute de copii din Timoc vor să învețe limba română
La mai bine de două luni de la debutul anului şcolar 2016, orele de limba română, cu elemente de cultură generală, au început într-o singură şcoală din cele şase existente în oraşul Bor, Serbia, susține preşedintele Asociaţiei de cultură a românilor/vlahilor „Ariadnae Filum”, Zavisa Jurj. „Această tergiversare se datorează unor interese obscure, adaugă acesta, contrare idealului minorităţii noastre româneşti de a-şi conserva identitatea”. Încă mai există, în zonele Timoc, Morava şi sudul Dunării, spirite care tensionează situaţia în învăţământul de stat, care include şi două ore de limba română pe săptămână, a mai spus Zavisa Jurj, citat de Agerpres.
El a arătat că „în urma anchetelor efectuate de administraţiile şcolilor, în perioada iulie-septembrie 2016, aproximativ 600 de copii şi-au exprimat intenţia de a studia limba română, dar înscrierile au fost boicotate de reprezentanţii unor partide, care acţionează pentru a accelera procesul de asimilare şi de deznaţionalizare a românilor”. În schimb, autorităţile de învăţământ de la Zajcear au aprobat ca, în paralel cu orele de limba română, să se organizeze şi cursuri de predare a limbii vlahe, „o limbă inexistentă, inventată exact de adversarii românismului din Serbia de Nord-Est”.
De asemenea, o problemă este reprezentată şi de orele târzii la care sunt programate orele de limba română, în cursul serii, după ce copiii termină programul şcolar obligatoriu. „Mulţi copii ar trebui să stea în clase să aştepte între două şi trei ore sau să plece acasă, la zeci de kilometri de şcoală. Unii dintre aceştia, din cauza distanţei, au abandonat studierea limbii române”, a adăugat Jurj.
Pe de altă parte, Departamentul din Novi Sad al Institutului Republican al Manualelor din Serbia a anunţat că a început demersurile pentru asigurarea manualelor pentru şcolarii români din unităţile de învăţământ din Serbia de Nord-Est. Responsabilul pentru titlurile în limba română ale manualelor care urmează să se editeze, în vederea studierii în şcoli a limbii materne, Anişoara Ţăran, a declarat că „procedurile nu sunt deloc uşoare, întrucât programul de învăţământ trebuie, mai întâi, să fie aprobat de ministerul de resort”.
