Timişoara stă pe o comoară

▲ Urme de ceramică, vechi de şase milenii, ce aparţin culturii Vinca-Turdaş, dar şi un centru metalurgic, din perioada ocupaţiei romane în Banat, au fost descoperite, recent, de arheologii timişoreni, cu prilejul săpăturilor efectuate la tronsonul IV paneuropean al autostrăzii ce va lega România de Occident ▲

Prof. dr. Florin Draşovean, istoric la Muzeul de Istorie a Banatului Timişoara, a spus că în zona respectivă s-a descoperit un adevărat record arheologic ce conţine peste 50 de obiective ce acoperă o suprafaţă de 400 de metri. „Săpăturile de descărcare de sarcină arheologică au fost efectuate pe un tronson de la poalele Dealului Viilor, între Hezeriş şi Lugoj, dar cea mai spectaculoasă dintre descoperiri este un centru metalurgic daco-roman din veacurile II-III după Hristos, o descoperire inedită, ce are o importanţă crucială pentru îmbogăţirea informaţiei asupra acestei civilizaţii“, a spus Draşovean. Pe arealul cercetat de arheologii timişoreni s-au descoperit 56 de obiective arheologice, între care centrul metalurgic daco-roman, mai multe ateliere, cuptoare pentru topirea metalului, piese de fier şi zgură, fragmente de râşniţe din tuf vulcanic. În aceeaşi zonă, arheologii au identificat complexe de locuinţe din Epoca Bronzului (mileniul al II-lea î.Hr), multe piese ceramice, remarcabil fiind un disc de lut care simbolizează soarele, precum şi alte obiecte din perioadele postromană şi medievală. Pe lângă aceste urme ale istoriei mai recente, arheologii au scos la lumina zilei materiale ceramice şi topoare de piatră aparţinând Culturii Vinca-Turdaş. Toate aceste piese au fost depozitate la Muzeul Banatului, urmând să fie curăţate, tratate, studiate şi prezentate în spaţiul expoziţional. Descoperirile acestea nu sunt, nici pe departe, ultimele din acest şantier arheologic, săpăturile urmând să fie reluate imediat ce vremea va permite derularea acestora. Tot cu prilejul acţiunilor de descărcare de sarcină arheologică, în Timişoara au fost descoperite, în urmă cu trei ani, importante vestigii din perioada neoliticului, inclusiv rămăşiţe umane, din perioada în care oraşul era bântuit de ciumă. În urmă cu o săptămână, conducerea Muzeului de Istorie a Banatului din Timişoara a înştiinţat Ministerul Culturii despre faptul că o firmă a început săpăturile pentru construirea unui hotel într-o zonă istorică a oraşului, fără a se face, în prealabil, descărcarea de sarcină arheologică.

Pentru arheologi, vatra vechii cetăţi a oraşului este deosebit de importantă, mai ales că se presupune că peste 90% dintre comorile din zona Banatului nu au fost încă descoperite. Este şi cazul unei comori inestimabile ce se presupune că ar fi fost îngropată de turci, în vechea cetate a Timişoarei, în ziua capitulării în faţa armatei lui Eugeniu de Savoya, la 13 octombrie 1716.

Fortificaţia cea mai mare din Europa

Arheologii de la Muzeul de Istorie a Banatului din Timişoara au descoperit la Corneşti cea mai mare fortificaţie din Europa datând din Epoca Bronzului, cu ajutorul imaginilor transmise prin satelit. Directorul Muzeului, Dan Ciubotaru, susţine că această descoperire este extraordinară, ţinând cont că fortificaţia de la Corneşti a fost realizată de oameni care trăiau în urmă cu 3.000 de ani. „Dacă descoperirile de pe teren vor confirma observaţiile din satelit, aceasta va deveni cea mai mare fortificaţie descoperită vreodată în Europa. Are mai bine de o treime din suprafaţa Timişoarei“, a spus Ciubotaru.