Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Tradiţii şi evenimente inedite la Târgul de Fete de pe Muntele Găina

Tradiţii şi evenimente inedite la Târgul de Fete de pe Muntele Găina

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Data: 16 Iulie 2009

Mii de oameni sunt aşteptaţi la acest sfârşit de săptămână la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai cunoscută şi cea mai veche manifestare populară din Transilvania, eveniment desfăşurat la o altitudine de aproape 1.470 de metri, pe un platou situat la întretăierea judeţelor Alba, Arad şi Hunedoara.

Pentru al treilea an consecutiv, Târgul de Fete se va desfăşura atât în comuna Avram Iancu, cât şi, sus, pe platou. La Târgul de Fete atestat documentar încă din 1816, a venit, în 1852, chiar împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, al cărui principe era. După Primul Război Mondial, la Târg a fost prezent şi prim-ministrul Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată, pentru prima dată, şi o tabără de corturi. Lui i-a urmat, în 1924, şi regele Ferdinand.

Originea Târgului de fete de pe Muntele Găina trebuie căutată în urmă cu sute de ani. Istoricii susţin că apariţia lui s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri ce trăiau în aşezările izolate şi risipite din Munţii Apuseni. „Târgul“ a facilitat nu numai relaţii economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, ci şi relaţii matrimoniale. Astfel se înfiripau idile, care, uneori, se finalizau cu cereri în căsătorie. Fetele nu se cumpărau, ci se luau. Legenda spune că fetele de măritat veneau pe munte cu carul încărcat cu zestrea lor, conform Agerpres. Era atât un mare eveniment comercial, cât şi un prilej de nedeie populară, cu cântece şi petreceri câmpeneşti. Moţii veneau special pentru a-şi cumpăra sau schimba diverse produse, cum ar fi doniţe, cojoace, fluiere, tulnice, ţuică, fructe, unelte, conform Agerpres.

La centenarul naşterii lui Avram Iancu, 1 septembrie 1924, pe vârful Muntelui Găina, în prezenţa regelui Ferdinand, a fost sfinţită o troiţă de piatră în amintirea „Crăişorului Munţilor“, originar din satul cel mai apropiat, Vidra de Sus. În 2001, din iniţiativa autorităţilor judeţene, a fost ridicată alături o nouă troiţă, ca semn al preţuirii pentru „eroii Munţilor Apuseni, ştiuţi şi neştiuţi“.

În acest an, manifestarea va debuta sâmbătă, cu vernisajul expoziţiei „Sărbătoarea Muntelui Găina în perioada interbelică“, la Casa Memorială „Avram Iancu“. Programul continuă cu parada portului popular, prezentată de comunele Bucium, Daia Română, Galda de Jos, Jidvei, Sohodol şi Avram Iancu, urmată de finala Festivalului - Concurs „Cultură pentru Cultură“. Pe scena amenajată în centrul comunei, vor susţine câte un recital extraordinar Irina Loghin şi Veta Biriş. Tot sâmbătă seara, dar pe Muntele Găina, va începe programul destinat tinerilor, cu muzică şi jocuri de lasere şi lumini, spectacole pirotehnice şi concursuri surpriză, în cadrul „Nunţii pe munte“. Aproape de miezul nopţii va fi aprins şi cel mai mare foc de tabără din munţii Apuseni „Focul îndrăgostiţilor“.

Duminică, programul va debuta, la Crucea Iancului, cu un Te Deum în cinstea martirilor neamului, urmat de vernisarea expoziţiilor meşterilor populari prezenţi la târg. Târgul de fete a fost înregistrat la OSIM, pentru a desemna marca, cu drepturile şi obligaţiile ce decurg din acest statut, pentru a proteja imaginea, calitatea organizării şi desfăşurării acestei manifestări unice.