Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Tradiţii turceşti, la Muzeul Ţăranului Român
Tradiţiile, obiceiurile şi muzică tradiţională turcească au fost principalele teme abordate în cadrul manifestării „La taifas cu ...turcii“, care a avut loc, miercuri, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti, în cadrul Festivalului Filmului European şi a evenimentului „Povestea vecinilor“.
„Prin această întâlnire, dorim să le transmitem tinerilor obiceiurile şi tradiţiile culturii turce. Să le prezentăm istoria acestei culturi care s-a împământenit pe aceste meleaguri acum mai bine de 1.500 de ani şi să le reamintim că noi am fost cei care am venit cu bacşişul, cu peşcheşul, dar şi cu capela turcească“, a spus preşedintele Uniunii Democrate a Turcilor din România, Turhan Semsi. Directorul Muzeului Ţăranului Român (MŢR), Vintilă Mihăilescu, a spus că prin aceste seri se doreşte o reînnodare a tradiţiilor din vechiul Bucureşti. „MŢR era odată locul de la şosea, locul unde se stătea la taifas, iar prin aceste seri, dorim să reînnodăm tradiţia Bucureştiului cosmopolit de altădată“, a declarat directorul MŢR, Vintilă Mihăilescu. În cadrul serii dedicate turcilor s-a vorbit despre comunitatea turcă din Bucureşti, s-a dansat pe muzică tradiţională în costume tradiţionale şi a fost prezentat un documentar despre insula Ada Kaleh, insulă a cărei soartă a fost pecetluită odată cu construirea barajului Porţile de Fier, când a fost înghiţită de apele Dunării. Deşi parţi din cetate şi din moschee a fost salvate, reconstruite şi transferate pe insula Simian, comunitatea ada-kalezilor a dispărut, populaţia preferând să emigreze sau să se stabilească prin alte locuri ale României.
