Ultimul interviu al „profetului“ Soljeniţîn

▲ Scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, portstindardul disidenţei din vremurile de tristă amintire ale gulagurilor sovietice, decedat duminică, a fost plâns de ruşi ▲ Vara trecută, când sănătatea începuse să i se şubrezească, scriitorul a acordat un interviu în legătură cu extraordinara sa viaţă unor jurnalişti de la cotidianul britanic „The Independent“ ▲ În interviul de atunci, Soljeniţîn îmbrăca „haina“ de analist politic şi făcea caracterizarea administraţiilor Gorbaciov, Elţîn şi Putin, eforturile acestuia din urmă de a ridica Rusia, „o ţară jefuită şi derutată“, fiind apreciate de disidentul rus ▲ În ce priveşte evoluţia literaturii ruse, Soljeniţîn a afirmat atunci că pentru a evolua „este nevoie de stabilitate, fie ea bună sau rea“ ▲

În acest ultim interviu, acordat publicaţiei britanice „The Independent“, Aleksandr Soljeniţîn povestea că a avut întotdeauna o pornire interioară către muncă şi luptă şi că a ţinut şi s-a lăsat ghidat de opiniile sale dezvoltate de-a lungul timpului, fără să acţioneze vreodată împotriva conştiinţei sale.

De asemenea, autorul rus îşi exprima speranţa că toţi oamenii care au trăit sub comunism vor înţelege că de vină pentru paginile amare din istoria lor este comunismul. „Dacă am putea toţi să ne uităm cu mintea limpede la istoria noastră, atunci nu am mai vedea această atitudine nostalgică către trecutul sovietic, care este predominantă acum printre cei care au fost mai puţin afectaţi din societatea noastră. Nici ţările din estul Europei sau fostele republici sovietice nu vor mai simţi nevoia să vadă în Rusia istorică sursa nefericirii lor. Ar trebui să înţelegem că numai acceptarea voluntară şi conştientă a unei vine de către un popor poate asigura vindecarea unei naţiuni“, afirma el.

„Gorbaciov a dat primul libertatea cuvântului“

În acelaşi interviu, Soljeniţîn considera că ruşii au început să înveţe lecţiile de pe urma Revoluţiilor din februarie şi octombrie şi consecinţelor lor şi făcea o caracterizare a guvernărilor lui Gorbaciov, Elţîn şi Putin. Astfel, în opinia sa, „administraţia Gorbaciov a fost uimitor de naivă din punct de vedere politic, fără experienţă şi iresponsabilă faţă de ţară. Nu a fost o guvernare, ci o renunţare nechibzuită la putere. Admiraţia Vestului i-a întărit convingerea că abordarea sa este corectă“. „Însă - adăuga el - trebuie să fie clar că Gorbaciov, nu Elţîn, aşa cum se susţine acum, a fost primul care a dat libertatea cuvântului şi de mişcare cetăţenilor ţării noastre“.

„Perioada lui Elţîn a fost caracterizată de o atitudine la fel de iresponsabilă faţă de viaţa poporului, însă în alte feluri. El a început o vânzare în masă de multi-miliarde de dolari a patrimoniului naţional. Dorind să obţină sprijinul liderilor locali, Elţîn a apărat separatismul şi a aprobat legi care au încurajat căderea statului rus“, a indicat el.

Despre Putin, Soljeniţîn afirma că „a moştenit o ţară jefuită şi derutată, cu o populaţie săracă şi demoralizată. Şi a început să facă ceea ce se putea, să reconstruiască gradual şi lent. Aceste eforturi nu au fost remarcate şi apreciate imediat“.

Operele mari sunt create pe timp de pace

Întrebat în legătură cu situaţia literaturii ruse din prezent, scriitorul a estimat că perioadele de schimbări rapide şi fundamentale nu au fost niciodată favorabile pentru literatură, operele semnificative fiind create mereu şi pretutindeni în perioade de stabilitate, bune sau rele. Potrivit lui, cititorul educat din prezent este mult mai interesat de non-ficţiune.

În încheierea interviului, Soljeniţîn afirma că nu îi era teamă de moarte. Dacă la început se temea să nu moară înainte ca planurile sale literare să devină realitate, la 30-40 de ani atitudinea sa faţă de moarte devenise destul de calmă şi echilibrată. „Simt că este o piatră de hotar naturală, dar asta nu înseamnă finală, a existenţei unei persoane“, declara el, adăugând că nu îşi mai doreşte mulţi ani de viaţă creativă, cei de atunci fiind suficienţi.

Pagini întregi în presa rusă, dedicate lui Soljeniţîn

Presa rusă de ieri a deplâns moartea „profetului“, care dorea să ajute Rusia „să îşi înţeleagă adevărata misiune predestinată“. „Profetul a decedat în ţara sa“, scrie cotidianul „Komsomolskaia Pravda“, care consacră şapte pagini celui care a deschis ochii lumii asupra adevăratei feţe a sistemului sovietic. „Umanist, profetic, înspăimântător, neprietenos, când genial, când naiv, el nu era unul dintre cei care sunt iubiţi de toţi. Dar rolul său în istorie nu numai că este semnificativ, este imens“, scrie „Kommersant“.

Pentru cotidianul „Gazeta“, „mai multe generaţii de oameni din Rusia nu-şi imaginează lumea“ fără Aleksandr Soljeniţîn. „Era scriitor, editorialist, personalitate publică, dar şi un istoric serios şi un gânditor original“, subliniază ziarul.

„Aleksandr Isaevici Soljeniţîn a avut o viaţă incredibilă!“, a scris şi cotidianul oficial „Rossiiskaia Gazeta“. „El a fost student, soldat, ofiţer în timpul războiului, prizonier, profesor de şcoală, luptător împotriva puterii, exilat politic, laureat al Premiului Nobel, şi, probabil, cel mai celebru dintre scriitorii în viaţă ai acestei lumi“, continuă „Rossiiskaia Gazeta“.

▲ Putin i-a adus un ultim omagiu lui Soljeniţîn

Primul-ministru şi fostul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, a adus un ultim omagiu scriitorului rus Alexandr Soljeniţîn, figură marcantă a disidenţei sovietice, relatează AFP.

Putin s-a apropiat cu un buchet de trandafiri roşii în mână şi s-a înclinat în faţa sicriului cu rămăşiţele pământeşti ale celui care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. Apoi, fostul preşedinte a îmbrăţişat-o pe văduva scriitorului defunct, Natalia Soljeniţina, cu care a şi schimbat câteva cuvinte. „Moartea lui Aleksandr Soljeniţîn este o mare pierdere pentru întreaga Rusie. Suntem mândri de a fi avut un astfel de compatriot şi contemporan“, a declarat, luni, premierul Putin, într-un comunicat citat de agenţiile de presă ruse. La trupul neînsufleţit al scriitorului rus Aleksandr Soljeniţîn, depus ieri la Academia de Ştiinţe din Moscova, s-au perindat mii de ruşi pentru a-i aduce un ultim omagiu „profetului“.

Aleksandr Soljeniţîn, bolnav de mai mulţi ani, a decedat la vârsta de 89 de ani, în noaptea de duminică spre luni, la domiciliul său din Moscova. El a lăsat în urmă o operă monumentală, între care „Arhipeleagul Gulag“, „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici“, „Primul cerc“, „Pavilionul Canceroşilor“.

Scriitorul va fi înmormântat astăzi, acolo unde şi-a dorit, în cimitirul Mănăstirii Donskoi din capitala rusă.