Unicul muzeu al ceasurilor din România, la 45 de ani

La Ploieşti se află unicul muzeu al ceasurilor din România. Aniversarea celor 45 de ani de la înfiinţare a fost marcată printr-o expoziţie specială şi lansarea unui CD despre patrimoniul muzeului. Din cele 4.000 de piese deţinute de muzeu, de o valoare inestimabilă, doar 450 sunt expuse în cele cinci săli ale muzeului. Alături de dispozitivele inedite de măsurare a timpului, o parte importantă a colecţiei a aparţinut unor personalităţi ale României, de la regi la oameni de cultură.

Muzeul Ceasului „Nicolae Simache“ din Ploieşti, unicat în reţeaua muzeală din România, a aniversat, sâmbătă, 45 de ani de la înfiinţarea sa, ocazie cu care a fost lansat şi CD-ul intitulat „Valori de orologerie europeană din patrimoniul Muzeului Ceasului «Nicolae Simache». Ceasuri de buzunar“. În prezent, muzeul are o colecţie de aproape 4.000 de piese, numai în parte expuse, printre care: cadran solar, pendul construit din lemn în 1634, ceas pus în mişcare printr-o cădere de apă (Londra, 1654), primul ceas de buzunar („oul de Nürnberg“), orologii de turn, o piesă din 1693 (realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de mână construit în acelaşi an de Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate de maeştrii londonezi Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle, Meuron), austrieci (Philipp Iacob, Beyr) sau elveţieni (Pres Vaucher, A. Hess). Pot fi văzute ceasuri cu mecanisme muzicale care cântă Marseilleza, „Deşteaptăte române“, valsurile lui Strauss.

Carmen Banu, conservator în cadrul muzeului, a spus că, de la înfiinţarea muzeului, în 1963, când Nicolae Simache a organizat o expoziţie care număra aproximativ 300 de ceasuri, colecţia s-a îmbogăţit substanţial, numărul obiectelor de orologie din muzeu fiind acum de aproximativ 4.000, din care sunt expuse 450, conform Agerpres.

Ceasurile expuse în cele cinci săli ale muzeului au o valoare inestimabilă. Cel mai vechi ceasornic, fabricat în 1562, este prevăzut cu cadrane astronomice. Un ceas similar există şi într-un muzeu din Anglia, dar cel din România este cu doi ani mai vechi.

Printre ceasurile de buzunar expuse se numără şi cele care i-au aparţinut lui Seby Sebastian, un ceasornicar celebru din Bucureşti, care, în 1962, şi-a vândut o parte din colecţia de ceasuri Muzeului de Istorie şi, practic, acesta a fost primul pas în înfiinţarea Muzeului Ceasului de către Nicolae Simache, în anul 1963.

Expoziţia cuprinde şi o istorie a ceasornicelor, de la primele sisteme de măsurare a timpului - cadranele solare, ceasurile arzătoare, cu apă sau cu nisip, până la mecanismele moderne.

O altă parte importantă a colecţiei a aparţinut unor importante figuri ale României, de la regi la oameni de cultură. Alături de ele sunt şi aşa-numitele ceasuri-bijuterii, confecţionate din metale preţioase şi împodobite cu pietre preţioase. Printre ele sunt obiectele aparţinând regilor români Carol I şi Carol al II-lea, ale ţarului Alexandru al II-lea, ceasul poetului Vasile Alecsandri şi ceasul-pandantiv al fiicei lui Mihail Kogălniceanu.

Cuza, Caragiale, Kogălniceanu şi Iorga - ceasuri întoarse la Ploieşti

Printre cele mai valoroase exponate se numără şi ceasul de masă care i-a aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta este expus alături de cele ale unor alte mari personalităţi ale politicii şi culturii româneşti: Constantin Brâncoveanu, Cezar Bolliac, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Ion Luca Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan Al. Bassarabescu, Alexandru Moruzzi, Mihail Kogălniceanu, Theodor Aman, Nicolae Iorga sau Păstorel Teodoreanu. Ceasul lui Cuza, încă funcţional, a fost realizat la Paris de către Pierre Bally şi trebuie întors o dată pe lună.

O altă secţiune importantă a expoziţiei este destinată ceasurilor realizate în Germania, ceasurile giroscopice, cu mecanisme complexe, care se întorc o dată pe an. Acestea erau protejate cu globuri de sticlă pentru a nu fi influenţate de variaţiile termice, umezeală sau praf.

Carmen Banu susţine că, anual, trec pragul muzeului ploieştean peste 20.000 de vizitatori. Dacă adulţii apreciază în special zona ceasurilor care au aparţinut personalităţilor, copiii sunt atraşi de ceasurile-tablou cu figurine mobile, conform Agerpres.