Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
UNITER: Repertoriul autohton lipseşte din teatre
Uniunea Teatrală Română - UNITER - a împlinit 20 de ani de la înfiinţare. Pe 19 februarie 1990, mai mulţi artişti au constituit Adunarea Generală a reprezentanţilor actorilor, regizorilor, scenografilor, criticilor, secretarilor literari şi teatrologilor din domeniul artei teatrale interpretative şi creatoare şi au hotărât înfiinţarea Uniunii Teatrale Române - UNITER. În timp ce dramaturgii reclamă faptul că în teatre nu sunt incluse piese româneşti, Ion Caramitru a arătat că, atunci „Când mi-a venit o piesă românească bună, am luat-o cu fulgi cu tot şi am mâncat-o“.
Consiliul de conducere ales la acea şedinţă din 19 februarie l-a desemnat pe Ion Caramitru ca preşedinte, iar pe Mircea Diaconu şi Marian Popescu în posturile de vicepreşedinţi. Au fost aleşi cinci secretari - Alexandru Darie, Claudiu Bleonţ, Florica Ichim, Silviu Purcărete şi Ion Haiduc -, restul artiştilor înscriindu-se pe listă ca simpli membri. Prin proiectele şi programele derulate, UNITER a devenit un reper al lumii culturale. Gala Premiilor UNITER, Programul Casa Artistului, Gala Tânărului Actor HOP, Teatrul Franco-Român, Trupa pe butoaie, atelierele de poezie, de dramaturgie şi workshopurile derulate în aceşti ani, UNITEXT şi Cea mai bună piesă românească a anului sunt câteva dintre iniţiativele UNITER. Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), precum şi preşedinte al UNITER, a declarat, în timpul unei dezbateri care a avut loc miercuri, la Sala 99 a TNB, că nu are nici o reţinere în a include piese româneşti în repertoriul instituţiei pe care o conduce, singura condiţie fiind calitatea acestora. Dezbaterea a avut loc după spectacolul-lectură „Ziua perfectă“, de Antoaneta Zaharia. „Ziua perfectă“ a câştigat premiul pentru cea mai bună piesă de teatru românească din 2008, distincţie acordată de Uniunea Teatrală din România (UNITER). Teatrele ar putea fi obligate prin lege să prezinte piese autohtone Printre temele abordate la dezbatere, la care au fost prezenţi actorul şi regizorul Radu Beligan, criticii Ludmila Patlanjoglu şi Alica Georgescu şi regizoarea şi profesorul universitar Sanda Manu, s-au numărat nevoia ca dramaturgia să aparţină de UNITER şi nu de Uniunea Scriitorilor din România, ca în prezent, şi lipsa de feedback din partea teatrelor în ceea ce priveşte montarea unor texte româneşti. Ion Caramitru a spus că, atunci când găseşte o piesă românească, nu are reţineri să o includă în repertoriu, ca director de instituţie de spectacole. „Când mi-a venit o piesă românească bună, am luat-o cu fulgi cu tot şi am mâncat-o“, a mărturisit acesta. Dramaturgul Ştefan Caraman a spus că în teatrele româneşti se pun în scenă prea puţine texte autohtone. „În ultimii 3-4 ani s-au jucat aproximativ 40 de piese româneşti în teatrele autohtone“, a spus acesta. El a remarcat şi că atunci când trimite o piesă unui director de teatru nu primeşte absolut nici o reacţie, cu mici excepţii. Caraman a ţinut să menţioneze că „marile eşecuri în teatrul românesc au venit cu piese străine“. Actriţa şi scriitoarea Olga Delia Mateescu a spus că ar trebui, totuşi, să existe, ca în Franţa, un teatru dedicat spectacolelor-lectură din texte româneşti, pentru „a testa“ dacă un text poate deveni spectacol. Mai mulţi dramaturgi au înaintat, anul trecut, Parlamentului României o scrisoare prin care cereau iniţierea şi adoptarea unei legi care să oblige teatrele româneşti să pună în scenă piese autohtone contemporane, în proporţie de minimum 30% din repertoriu.