Universitatea Bucureşti ar putea primi numele „Nicolae Iorga“

Academicienii Răzvan Theodorescu şi Dan Berindei, profesorii universitari Ioan Scurtu şi Constantin Buşe, precum şi alţi istorici, foşti ambasadori şi diplomaţi de carieră au participat, marţi, la sediul Fundaţiei Europene Titulescu, din Bucureşti, la masa rotundă cu tema „Noi contribuţii privind istoria modernă şi contemporană a României“. Cu acest prilej, a fost adusă în discuţie propunerea ca Universitatea din Bucureşti să poarte numele savantului „Nicolae Iorga“.

Masa rotundă a fost organizată cu prilejul lansării volumelor al VIII-lea şi al IX-lea „Nicolae Iorga - 1871-1940. Studii şi documente“ şi a cărţii „Relaţii internaţionale şi studii de istorie. Omagiu profesorului Constantin Buşe“, apărute la Editura Universităţii din Bucureşti. „Nu sunt multe întâlniri de acest fel în capitala ţării noastre, care să aibă o audienţă atât de mare şi de o aşa calitate. (...) Trebuie să ne ferim, cum spunea regretatul Octavian Paler, ca naţiunea să nu devină o populaţie şi nu întâmplător Nicolae Iorga este un model“, a spus academicianul Dan Berindei. El a vorbit despre lupta pe care trebuie să o ducă istoricii în special, de apărare a valorilor naţionale şi a tendinţelor de demitizare sau de criticare a unor personalităţi marcante ale societăţii româneşti, cum a fost şi cea a lui Nicolae Iorga. Profesorul Ioan Scurtu, moderatorul evenimentului, a spus că după 1989 s-a declanşat o campanie împotriva istoriei, conform Agerpres.

Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii, a precizat că avantajul poporului român este dat de existenţa unor „personalităţi supreme“, cum ar fi poetul naţional, Mihai Eminescu, şi istoricul naţional, Nicolae Iorga. La masa rotundă s-a vorbit şi despre o propunere mai veche, aceea ca Universitatea din Bucureşti să poarte numele lui Nicolae Iorga, cu atât mai mult cu cât, anul acesta, se împlinesc 70 de ani de la moartea istoricului.

Studii de istorie

Volumul „Relaţii internaţionale şi studii de istorie. Omagiu profesorului Constantin Buşe“, lansat la manifestare, este coordonat de prof. dr. Constantin Hlihor şi se doreşte un omagiu adus profesorului dr. Constantin Buşe, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani. Volumul reuneşte studii de istorie universală modernă şi contemporană, istoria şi teoria relaţiilor internaţionale, istoria României. Prima parte a lucrării, intitulată „Profesorul Buşe văzut de contemporani“, este semnată de istorici reputaţi ai României, printre care Alexandru Zub, Dan Berindei, Florin Constantiniu, Ioan Scurtu, Constantin Găucan, Neculai C. Tutos, Pompiliu Teodor, Aurel Pentelescu, Viorel Cruceanu sau Bogdan Antoniu. Cea de-a doua parte abordează problematica complexă a relaţiilor istorice stabilite între statul român şi celelalte ţări din spaţiul european, spaţiul balcanic, spaţiul nord-american.

Sunt, astfel, ipostaziate şi interpretate teoretic evenimentele importante care au determinat schimbarea politicii relaţiilor internaţionale ale României moderne: independenţa României, Tratatul de Pace ruso-turc de la San Stefano, Tratatul de la Lisabona, cele două războaie mondiale, atacurile teroriste de la 11 septembrie, conflictul ruso-georgian din 2008. Studiile de istorie aduc în prim-plan momente politice importante pentru statul român şi constituirea lui, interpretate contextual de către autorii articolelor, conform Agerpres.