Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Zeci de clădiri monumente istorice au fost dărâmate
Şeful Secţiei Ştiinţe Istorice şi Arheologie din cadrul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, a declarat marţi, la Brăila, într-un simpozion pe tema conservării şi restaurării monumentelor, că în cei 21 de ani care s-au scurs de la Revoluţie, în România au fost demolate mai multe monumente istorice şi de artă decât în perioada comunistă.
"Din 1995 şi până în februarie 2011 au fost dărâmate 80 de clădiri monumente istorice, iar alte 155 au suferit distrugeri, care au prejudiciat autenticitatea şi integritatea lor, 17 dintre ele aflându-se în proces de ruinare", a declarat prof. univ. dr. Ioan Scurtu. Şeful Secţiei Ştiinţe Istorice şi Arheologie a precizat că lansarea, în 2009, a volumului "Cartea Neagră a Patrimoniului", proiect editorial realizat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, a avut un impact "aproape nul", deoarece demolările au continuat. "De regulă, procedeul prin care s-au realizat aceste distrugeri a fost foarte simplu: clădirile respective au fost supuse unui proces de degradare, după care au fost demolate, pe motiv că nu mai era nimic de făcut. Alteori nu s-a mai aşteptat ca timpul să îşi spună cuvântul şi s-a procedat într-o manieră radicală, clădirile fiind jefuite de persoane aşa-zis neidentificate, apoi arse", a spus Ioan Scurtu. Un alt element "extem de negativ" este reprezentat, potrivit prof. univ. dr. Ioan Scurtu, de modul în care s-a reglementat problema restituirii averilor naţionalizate de regimul comunist. "În ţările foste socialiste s-a stabilit acordarea unor despăgubiri în anumite limite. De exemplu, în Ungaria despăgubirile se acordă până la limita de 70 mii de dolari, iar eşalonarea se realizează în funcţie de alocaţiile bugetare, adică de capacitatea economiei de a suporta acele despăgubiri. În nicio ţară nu s-au restituit clădirile în care funcţionează instituţii ale statului. În România se aplică principiul Restitutio in integrum", a mai spus academicianul. Prof. Ioan Scurtu a dat ca exemplu cazul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, care a fost restituit în natură Bisericii Greco-Catolice, iar obiectele de muzeu au fost depozitate în lăzi de peste 10 ani şi aşteaptă să fie aşezate într-un nou spaţiu. Prof. Ioan Scurtu a participat la Brăila, alături de preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, g-ral.(r.) prof. dr. Vasile Cândea, la seminarul "Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor şi zonelor istorice protejate din România", care a reunit specialişti din 20 de judeţe ale ţării, conferenţiari de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti, profesori de la Universitatea Pescara din Italia, reprezentanţi ai direcţiilor de cultură din ţară.
