Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Ziua Crucii, prăznuită la Muzeul Ţăranului Român
▲ Timp de trei zile, la Muzeul Ţăranului Român (MŢR) din Capitală se prăznuieşte Ziua Crucii cu meşteri cruceri şi poveştile lor ▲ Cei aproape 50 de participanţi au pregătit de la cruci şi troiţe la cruciuliţe din lemn sau din piatră, de la icoane pictate pe piatră la pânzături cu chip de îngeri, de la ştergare şi ii la turtă dulce sau prescuri, toate adunate la „Târgul iconarilor şi al meşterilor cruceri“ ▲
„Ţăranii prăznuiesc semnul Crucii la fel ca şi lumea urbană. Diferenţa e dată de faptul că satul are alt rit şi alt timp al Sărbătorii. Ţăranii se adună la biserică, se fac parastase şi este celebrat semnul Crucii, un semn ziditor, un semn protector al creştinătăţii. Iar ce facem noi la muzeu este o recuperare segmentară a acestei Sărbători“, a spus Lila Passima, şef secţie educaţie muzeală la MŢR, conform Agerpres. Icoane şi izvoade, pristolnice şi pecetare, prescuri şi oale de praznic, troiţe şi cruci, toate pot fi văzute sau achiziţionate la Târgul iconarilor şi al meşterilor cruceri, un eveniment al cărui scop este de a recupera meşteşugul, tradiţiile. Lila Passima a mărturisit că numărul crucerilor este din ce în ce mai scăzut, precizând că abia se mai găsesc doi, trei printr-un sat. Potrivit acesteia, în judeţul Dolj a mai rămas un singur crucer, Paul Balaci, restul alegând să plece în străinătate pentru a câştiga mai mulţi bani. „Vizitatorii pot vedea traseul crucii sau al troiţei. Cei mai mulţi dintre cruceri spun că au ales să-şi continue meseria pentru a-şi proteja familia sau pentru că este o tradiţie moştenită de la părinţi“, a mai spus reprezentanta muzeului. Tot în această perioadă, s-a deschis şi o expoziţie, în Sala Foaier, care îşi propune să inventarieze şi să recompună o tipologie sumară a troiţelor din câteva sate româneşti, construind un traseu vizual prin printuri fotografice dublate de texte. „Este interesant faptul că se regăsesc şi elemente ale culturii urbane, în sensul alăturării unor elemente agresive: termopan, Hristos pe cruce realizat în matriţă de plumb sau perdeluţe de nylon“, a precizat Passima, despre meşteşugul realizării troiţelor. Concert cu Grupul psaltic Nectarie Protopsaltul Târgul se va încheia mâine-seară cu un concert de muzică psaltică susţinut de Grupul Psaltic Nectarie Protopsaltul. Grupul a fost înfiinţat în anul 2001 din dorinţa de a face cunoscută într-o mai mare măsură cântarea bizantină, muzica tradiţională a Bisericii Ortodoxe. Fondat de Valentin Gheorghe, fost protopsalt al bisericilor Sf. Arhangheli Stavropoleos şi Sf. Grigorie Palama din Bucureşti - astăzi cântăreţul bisericii româneşti din Londra - Grupul Nectarie Protopsaltul este condus din 2008 de Sabin Preda, asistent universitar la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Cântările pe care grupul le interpretează sunt scrise cu precădere de către psalţi români din secolul al XIX-lea (Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Dimitrie Suceveanu) şi de tineri alcătuitori din zilele noastre (diaconul Constantin Cornel Coman, Virgil Ioan Nanu). Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc, mâine, Înălţarea Sfintei Cruci, zi prin care se celebrează găsirea crucii de către împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, şi înălţarea ei în timpul unei ceremonii solemne de către patriarhul Macarie de Ierusalim, la 14 septembrie 335. Înălţarea Sfintei Cruci este una dintre cele două zile de post strict din an, alături de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august). În tradiţia populară, Ziua Înălţării Sfintei Cruci reprezintă momentul în care pământul se închide în preajma iernii, luând cu sine insectele şi şerpii. Se spune că, dacă va mai tuna după această sărbătoare, toamna va fi lungă.