Alege viața, nu moartea!

Astăzi a început Postul Mare și s-ar fi cuvenit să vorbim pu­țin despre post, însă evenimente recente, care îi privesc în special pe copiii noștri și implicit pe noi, ne provoacă să lăsăm pentru o altă ocazie discu­ția strictă despre post și să ne ocupăm de altele, deși strădania de a regla cursul ideilor patologice ale unei societăți ar putea constitui tot un fel de post, însă unul metal de această dată.

Așa cum deja a intrat în tra­diție, luna martie a ajuns prin lăudabila implicare a Asociației „Studenți pentru viață” să fie consacrată drept luna pentru viață. Calendarul activităților organizate de această asociație în 2019 se desfășoară sub mottoul „Unic din prima secundă” și vizează o pledoarie pentru apărarea vieții copiilor nenăscuți, dar și a copiilor în general.

Dar, întrucât promovarea pe care o fac acești tineri creștini deranjează persoane și organisme cu alte idei, asistăm în replică și la acțiuni ce se plasează la polul opus pledoariei pentru viață. Iar cei care au o cât de mică relație cu Biserica pot înțelege și altfel patologia societății, anume ca o lucrare a vrăjmașului, diavolul, care urăște binele și viața și îndeamnă cu viclenie spre moarte.

Despre ce e vorba mai exact? Câteva ONG-uri, printre care Asociația „Tineri pentru tineri”, prin nu se știe ce înțelegeri cu conducerile anumitor școli, au primit undă verde să organizeze un program de educație sexuală, ba chiar să intre în anumite spa­ții de învățământ și să formeze profesorii să le vorbească copiilor că „pornografia contribuie la creșterea nivelului de informare a celor ce o utilizează!”. Acest proiect e sprijinit de Recorder.ro. Aceeași organizație a realizat un caiet de curs pentru gimnaziu în care se mai spune că: „Identitatea de gen reprezintă modul cum fiecare individ se percepe din punct de vedere biologic, ca bărbat sau ca femeie”.

Prin urmare, genul este o idee abstractă pe care o putem vehicula cum ne place. Iar dacă genul nu mai este cel biologic, atunci suntem liberi să-l schimbăm prin hormoni și operații succesive, până ajunge la o fluiditate, la o indistincție a genului, la nonidentitate de fapt.  

În același trend se înscrie apariția de anul trecut, la Editura Niculescu, în colecția KIDS, a cărții „99 de întrebări și răspunsuri”, varianta „doar pentru bă­ieți”, respectiv, „doar pentru fete”, destinată copiilor cu vârstă mai mare de 11 ani, în care sunt abordate cele mai diverse teme legate de sexualitate.

Dar ce se întâmplă în societatea noastră, chiar nu mai există nici o etică, chiar oricine are dreptul să facă „educație” sexuală copiilor noștri? E ilegitim și nefiresc ceea ce se întâmplă! Nici măcar nu poate fi vorba aici de educație, pentru că nu se ține cont de modul dezvoltării mentale a copilului. În acest sens sunt cunoscute studiile de neurologie care vorbesc despre faptul că la vârsta adolescenței două zone importante din creier se dezvoltă în mod diferit. Sistemul limbic, asociat emoțiilor, senza­țiilor și excitării se dezvoltă într-un ritm mai rapid, iar cortexul prefrontal, asociat gândirii, ra­țiunii și rezolvării problemelor se maturizează într-un ritm mai lent. „Aceasta”, spun cercetătorii John Coleman și Suzie Hayman, „înseamnă că unii tineri vor pune pe primul plan distracția și pe locul doi planificarea și rezolvarea problemelor”. Devine limpede acum, prim prisma acestor date, ce efecte va avea administrarea „educației” sexuale copiilor, care au cortexul prefrontal încă nematurizat: vor cădea pradă fără cel mai mic discernământ dis­trac­țiilor și excitațiilor! Prin urmare, dacă există un minister al educației să țină seama, dacă nu de etică, măcar de premisele psihologice și neurologice ale edu­cației.

Însă educația sexuală și cea de gen, pe lângă faptul că nu promovează absolut nici o valoare umană înaltă, ci dimpotrivă, îndeamnă subtil și la neascultarea copiilor de părinți. Dar acești copii, care nu vor asculta de părinți, cu atât mai puțin vor asculta de regulile exterioare ale societății. Și atunci, spre ce ne vom îndrepta? Spre anarhie, spre neotribalism? Se pare că pentru unii aici se încheie progresul, cel puțin așa văd lucrurile anumiți politicieni, chiar și pe la noi!

Dar dincolo de ilegitimitatea educației sexuale în școli, aceasta reprezintă pentru noi, creș­tinii, un mare păcat, iar păcatul e moarte (cf. Rom. 6, 23). E o moarte sufletească înaintea mor­ții fizice. Sensul creației omului e acela de a deveni fiul Creatorului său. Și, cu toate că i-a oferit libertate deplină, Domnul își do­rește ca făptura să aleagă cu­răția iar nu păcatul, adică viața iar nu moartea, potrivit cuvântului: „Iată Eu astăzi ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binele şi răul... Ți-am pus Eu astăzi înainte şi binecuvântare şi blestem. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi” (Deut. 30: 15, 19).