Alegerile prezidențiale și legislative din Statele Unite au venit și s-au dus. A curs multă cerneală și s-au agitat mulți biți. Urmează alegerile din România. Unii s-au bucurat, alții mai puțin.
Biserica în spațiul online
Nu mai contestă nimeni, azi, rolul esențial jucat de spațiul online în viața de zi cu zi și în istoria societății omenești contemporane, în toate domeniile. În mod ironic, și cei care exprimă rezerve sau temeri legate de dezvoltarea acestui mediu o fac tot online...
Biserica Ortodoxă Română nu putea să rămână în afara acestei realități și nici n-a rămas. Patriarhia, arhiepiscopiile, mitropoliile, mai toate mănăstirile și un mare număr de parohii au site pe Internet şi pagină de Facebook, pe care sunt prezentate dimensiunile și misiunile Bisericii: pastorală, culturală, social-filantropică, de promovare a tradițiilor etc. Concret, se găsesc acolo deopotrivă informații utile (cum ar fi programul slujbelor, locurile în care persoanele defavorizate pot găsi ajutor, trimiteri la instituţii şi documente), știri diverse despre activitățile din parohie, protoierie, mitropolie etc., informații cultural-turistice, descrierea semnificației sărbătorilor și a altor elemente din viața Bisericii, rugăciuni, istoricul lăcașurilor de cult și așa mai departe.
Totodată, Biserica Ortodoxă Română și-a dezvoltat și canale jurnalistice proprii, centrale și locale, care la rândul lor au site-uri, „Ziarul Lumina” fiind unul dintre acestea. Nu în ultimul rând, mulți dintre slujitorii Bisericii au conturi pe rețelele de socializare, ca și lăcașurile de cult, de altfel, comunicând informații și făcând comentarii asupra problemelor spirituale, culturale și sociale care prezintă interes pentru majoritatea credincioșilor.
În plus, există un foarte mare număr de publicații și site-uri cu caracter religios. O căutare după cuvintele „site religie” oferă aproape 14 milioane de rezultate!
E drept, din cauza unor poziționări excesive, nu întotdeauna un site favorabil Bisericii îi face acesteia servicii de imagine și există unele care seamănă confuzie: deși declarate creștin-ortodoxe, lansează puncte de vedere diferite de poziția Bisericii sau chiar opuse ei. Dar acestea sunt în minoritate.
Cât privește presa laică, există publicații și posturi de televiziune care abordează problemele religioase în mod decent și corect sau chiar au rubrici dedicate; există altele - nu multe - care fac eforturi permanente de a denigra Biserica și de a-i ridiculiza pe credincioși; și sunt unele pentru care religia pare pur și simplu să nu existe, exceptând eventual semnalarea sfintelor sărbători.
Pe rețelele de socializare sunt multe voci care-și mărturisesc credința și, în discuții, aduc informații și argumente esențiale, combătute violent de oameni - nu mulți, dar extrem de vocali - care resping absolut orice e legat de Biserică, inclusiv actele de binefacere!
De remarcat că majoritatea articolelor și intervențiilor cu subiect religios (în orice caz, cele critice!) vizează cu precădere Ortodoxia. De cele mai multe ori, referinţe la alte religii se fac doar în articole vizând evenimente externe.
Apropo de externe, mai observăm că atacurile la adresa credinței îmbracă, în alte țări, forme mult mai diverse și mai virulente decât în România - de pildă, practicanți de stand-up comedy care iau în derâdere Biblia, citând din ea și comentând în notă umoristică. România, una dintre țările cu cel mai înalt nivel de religiozitate din lume, e scutită până acum de asemenea manifestări și este de sperat că va rămâne aşa.