Alegerile prezidențiale și legislative din Statele Unite au venit și s-au dus. A curs multă cerneală și s-au agitat mulți biți. Urmează alegerile din România. Unii s-au bucurat, alții mai puțin.
Carmen Petra-Basacopol, profesoară, compozitoare şi om credincios
În ziua de 15 octombrie 2023 trecut-a la cele veșnice, la patriarhala vârstă de 97 de ani, profesoara universitară și compozitoarea dr. Carmen Petra-Basacopol, care a locuit în București, cartierul Cotroceni.
Personal am văzut-o pentru prima oară pe doamna Carmen Petra-Basacopol în anul 1957, când eram elev la Seminarul Teologic din București, în clasa a II-a, seminar revenit în Capitală chiar în acel an de la Curtea de Argeș, unde fusese mutat prin anii ’50, de către regimul de atunci.
Ne aflam, deci, în clădirea Institutului Teologic de grad universitar (astăzi Facultatea de Teologie Ortodoxă), căci seminarul s-a mutat definitiv la Mănăstirea Radu Vodă în anul 1971.
Aici, în clădirea de pe strada Sf. Ecaterina nr. 2, venea Carmen Petra-Basacopol, după ce absolvise în 1956 Conservatorul de Muzică, să asiste la orele de Muzică Psaltică Bisericească, predate în anul II și următorii trei de către profesorul Ioan D. Cristescu (1901-1966), căci în clasa I la Curtea de Argeș au fost predate orele de psaltichie de către ilustrul profesor Chiril Popescu (1897-1992), care acum era asistent universitar la Catedra de Muzică Bisericească, condusă de profesorul universitar Nicolae Lungu (1900-1993), mare dirijor și compozitor de muzică corală religioasă și laică românească.
Apoi, după 40 de ani, fiind eu preot, transferat la cerere, la frumoasa Biserică „Sfântul Elefterie” din cartierul Cotroceni, o vedeam pe doamna Carmen, acum profesoară și compozitoare, aproape în fiecare vineri dimineața la slujba Sfântului Maslu, până în anul 2016, când m-am retras la pensie, stabilindu-mi domiciliul în cartierul vecin, Drumul Taberei. Era o femeie foarte credincioasă și cumsecade.
Mai zilele trecute am auzit că, în data de 15 octombrie 2023, muziciana profesoară universitară și compozitoare dr. Carmen Petra-Basacopol a trecut la cele veșnice, la venerabila vârstă de 97 de ani. Mulți o vom regreta și ne vom ruga pentru sufletul ei!
Carmen Petra-Basacopol s-a născut în ziua de 6 septembrie 1926, în orașul Sibiu, iar la vârsta cuvenită, în vremea tinereții a studiat în București, mai întâi la Facultatea de Filosofie, între anii 1945 și 1949, apoi la Conservatorul Ciprian Porumbescu, între anii 1949 și 1956, beneficiind de cultura și știința muzicală a unor profesori-compozitori de mare valoare ai vremii aceleia, precum: Mihail Jora, Tudor Ciortea, Theodor Rogalski, Ioan D. Chirescu, George Breazul, Emilia Comișel și mulți alții.
Datorită seriozității și cunoștințelor muzicale însușite aici, a fost aleasă să facă parte din corpul profesoral de la acest Conservator din București, mai întâi ca asistent (1962-1966), apoi lector (1966-1973) și, în sfârșit, conferențiar și profesor asociat la Catedra de Forme Muzicale (1978-2003). În această calitate, a susținut prelegeri și conferințe de specialitate în țară și în străinătate, a compus muzică vocal-simfonică, simfonică, de teatru, de cameră, corală laică și religioasă. Un fapt deosebit este că muziciana Carmen Petra-Basacopol stăpânea foarte bine harpa, care i-a adus un renume național în arta muzicală.
Toate acestea au fost luate în considerare când, în anul 1976, a fost trimisă la Universitatea Sorbona din Paris, unde și-a definitivat și susținut teza de doctorat în Muzicologie, intitulată: Originalitatea muzicii românești în lucrările lui Enescu, Jora și Paul Constantinescu, în limba franceză.
Iată ce scria regretatul mare muzicolog, profesor universitar dr. Viorel Cosma, în Lexicon, vol. VII, tipărit la Editura Muzicală, București, 2004, p. 359: „Desigur, cea mai evidentă strădanie a compozitoarei rămâne atingerea, prin limbajul artei muzicale, a acelui spațiu mioritic - privit de Carmen Petra-Basacopol ca un simbol al spiritualității românești - pe care a încercat să-l fundamenteze teoretic prin teza de doctorat, susținută peste hotare (Franța), încadrându-se deschis în generația postenesciană”.
Iată câteva lucrări religioase realizate de compozitoare: Îngerul a strigat; Rugăciunile Împăratului David; Inima mea s-a tulburat; Pleacă, Doamne, urechea Ta; Iubi-Te-voi, Doamne; Domnul este păstorul meu și multe altele.