Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Cât de frumoasă e România
De aproape 33 de ani încoace, românii au voie să călătorească peste granițe, oriunde doresc (și își pot permite, firește). Înainte de Decembrie 1989 era o problemă și să treci Podul Prieteniei de la Giurgiu la Ruse, în Bulgaria. O pereche de prieteni, soț-soție, s-a înscris pentru o excursie în URSS, dar nu a primit aprobare decât el, pesemne autoritățile suspectau că, împreună, ar fi cerut azil politic la Moscova...
Cât despre Occident, acolo ajungeau aproape exclusiv români cu anumite profesii (sportivi, diplomați, mai rar artiști) și încă mai rar alții, în delegații profesionale. Iar de călătorii exotice, cum ar fi Indochina sau Australia, nici nu putea fi vorba.
Acum, din fericire, românii pot merge oriunde, şi chiar merg, iar unii dintre ei se şi stabilesc pe-acolo. Nu vă gândiți doar la marile comunități românești din SUA, Italia, Canada, Germania - avem compatrioți și în Bangladesh, Botswana, Cambodgia, Comore, Malawi, Mauritius, Seychelles, Burkina Faso, Surinam, Antigua și Barbuda, Sfânta Lucia, Sfântul Cristofor și Nevis, Mongolia!
Merită să ajungi oriunde şi oriunde ai ceva frumos de văzut. În curând veți afla din Ziarul Lumina, de la Ciprian Enea, primul român care a vizitat toate statele lumii, că a fost bine primit peste tot și a avut peste tot ce admira!
Dar înainte de această performanță și în paralel cu ea a bătut România în lung și-n lat. România nu este frumoasă doar pentru că e țara noastră - e chiar extraordinar de frumoasă. Și cum să nu fie? Există țări care nu au ieșire la mare - noi avem. Altele care au litoral, dar nici o plajă de nisip - noi avem. Există țări care nu prea au munți - noi avem, și anume unii spectaculoși. Există țări dominate de deșerturi și secetă și chiar țări fără nici un râu - noi avem un fluviu, 29 de râuri mari și nenumărate râuri mici, pâraie și izvoare care permit existența unei vegetații abundente generale. Se vorbește acum tot mai mult, și pe bună dreptate, de „clădiri verzi” și „energie verde” - România este o țară verde! Care, pe deasupra, are și peșteri, și vulcani noroioși!
Am lăsat la urmă - fără a epuiza lista darurilor cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu - miracolul aproape unic în lume care este Delta Dunării...
Dar, desigur, nu este vorba doar despre frumusețile naturii. În ciuda vremurilor mereu potrivnice, în ciuda rolului extrem de dificil de stavilă, cândva, în calea năvălirilor triburilor migratoare, ceea ce a permis celor de la vest de noi să respire ușurați, în ciuda confruntărilor cu mari imperii, iar azi în postura de graniță estică a NATO și UE, România a reușit, în toate timpurile, să ridice minunate edificii spirituale, culturale și artistice, capodopere de arhitectură, dintre care multe au înfruntat veacurile: biserici, teatre, școli, săli de concerte, muzee, clădiri administrative. Un singur oraș mare dacă alegi, Iași, de pildă, câte ai de văzut acolo! Catedrala Mitropolitană, Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”, Teatrul Național, Palatul Culturii!
Arhitectura modernă, mai ales cea postdecembristă, e mai amestecată. Au apărut multe construcții neinspirate, eufemistic spus, fie în sine, fie prin contrast violent cu zona respectivă. Dar sunt și destule frumoase și bine încadrate în peisaj.
Avem ce vedea în România! Chiar e formidabil de frumoasă!