Sfânta Scriptură oferă o paletă largă de termeni și înțelesuri, contextualizări și perspective diverse cu privire la raportarea existențială a cuvântului „lege” la realitatea socială, religioasă,
13 Noi, 2024
Ce este examenul de bacalaureat
Nu puține au fost - ca în fiecare an, de altfel - discuțiile pe marginea examenului de bacalureat 2023 în România.
Au circulat, ca de obicei, „perle de la bac”. Nu contează că, tot la fel ca de obicei, unele dintre citate n-au nici o legătură cu subiectele date la Română în anul respectiv, fiind „reziduuri” din alți ani, iar unele de-a dreptul inventate. Nu contează că nimeni nu îndrăznește să furnizeze „perle” de la matematică - nu de alta, dar prea puțin s-ar prinde ce e caraghios în ele... Nu contează, în fine, că, râzând de elevii care ar fi comis respectivele „perle”, nu ne dăm seama că de fapt râdem de noi înșine, căci în tot ceea ce se întâmplă, bun, rău sau amuzant, cu copiii, adolescenții și tinerii noștri, avem toți o parte de responsabilitate.
După ce s-a aflat că au existat 53 de licee fără nici un absolvent de bacalaureat, discuțiile au devenit radicale, fără minima grijă ca aceia care emiteau filipice într-un sens sau altul (de la „ăia nici nu trebuiau să facă liceul” la acuzarea în bloc a profesorilor) să verifice mai întâi câți elevi s-au prezentat la examen și câți erau în general la acele licee.
În final, după contestații, am aflat și media națională de promovabilitate, 75%, cu 0,2% mai mică decât anul trecut, cifră care a realimentat dezbaterile.
Or, unele comentarii ale rezultatelor la bac (în special privitor la cei care l-au picat) au alunecat în două direcții care merită analizate.
Astfel, am putut auzi/citi: „Elevii ăia nu știu nimic, de altfel au intrat în clasa a 9-a cu medii foarte mici, nici nu meritau să ia bacul, deci care-i problema?”
Problema e de ce nu știu nimic, de ce au intrat în clasa a 9-a cu medii foarte mici și de ce n-au luat examenul de bacalaureat. În România, învățământul general obligatoriu este de 13 clase și trebuie să funcționeze ca atare, cât mai bine, pentru toți elevii.
Alții au afirmat categoric că „Nu toți elevii trebuie să ia bac-ul! Avem nevoie și de muncitori, și de meseriași”. Da, avem nevoie de muncitori și de meseriași cu note cât mai bune la examenul de bacalureat! Suntem în anul 2023, în Europa! A lua examenul de bacalaureat, pe cât se poate cu o medie bună, nu înseamnă neapărat a fi premiant, a fi tocilar, a fi intelectual - prin opoziție cu ce? Cu niște neanderthalieni care trebuie să dea la coasă ori la pilă!? Nu, ci este o etapă esențială a formării fiecăruia, indiferent ce va face mai departe.
Ne-am întrebat oare: De fapt, ce este bac-ul? Examenul de Bacalaureat - ca și Evaluarea Națională de la sfârșitul clasei a 8-a, care ar merita să-și reia numele de Capacitate - este validarea procesului de educație. Măsurarea cunoștințelor fiecărui elev, desigur, dar în primul rând măsurarea performanțelor sistemului. Orice eșec la bac este un eșec al sistemului. Iar media națională e chiar asta, media națională - mult mai semnificativă decât rezultatele olimpicilor și cu efecte directe, esențiale, asupra întregii societăți, asupra sistemului social-politic-economic-cultural.
La ce liceu ajunge un elev după Evaluarea Națională, dacă urmează sau nu o facultate, și care anume, după bac, ce meserie va avea etc., sunt alte probleme. Dar învățământul de 13 ani este obligatoriu și trebuie să le ofere ceva foarte important copiilor.
Tuturor copiilor!
Lucru de care suntem responsabili cu toții: părinți, minister, inspectorate, conducerile școlilor, profesori, societate.
.jpg)
