Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Constantin, modelul monarhului creştin

Constantin, modelul monarhului creştin

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Repere și idei
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 21 Mai 2025

În Biserica Ortodoxă, astăzi, îl sărbătorim pe Sfântul Constantin cel Mare, împăratul Bizanţului. El este socotit în istoria creştină un model de monarh care susţine şi apără Biserica. Constantin cel Mare este împăratul care introduce monarhia ca formă de conducere a imperiului.

Cel care formulează ideologia monarhică bizantină este Eusebiu de Cezareea în discursul pe care-l rosteşte la împlinirea a 30 de ani de domnie a Sfântului Constantin cel Mare. El arată că modelul politic perfect este monarhia lui Constantin. De aici se pleacă în dezvoltarea ideii că Bizanţul a fost o „republică monarhică” în centrul căreia se afla persoana sacră a împăratului.

Pentru bizantini monarhia este guvernarea ideală, fiind „icoana” pe pământ a „monarhiei cereşti”. În opoziţie cu monarhia este politeismul politic (existenţa simultană a mai multor poli de putere, cum a fost în timpul lui Diocleţian). Dacă monarhia este imaginea terestră a monoteismului creştin, politeismul politic este exponentul politeismului păgân care a marcat istoria Romei până la Constantin cel Mare. Odată cu el, în centru trece monoteismul creştin, ce are corespondent în plan politic, în Bizanţ, monarhia ca formă ideală de guvernare.

Primul monarh din istoria Bizanţului este Constantin, care peste timp devine modelul ideal de conducere a imperiului. Toţi împăraţii Bizanţului vor să fie un nou Constantin. Mulţi dintre ei şi-au luat titlul simbolic de „Noul Constantin”. Toate acestea se întâmplă pentru că împăratul Constantin a schimbat faţa lumii: a restaurat Imperiul Roman şi a făcut din el un imperiu creştin. De fapt, el a inaugurat în istoria Romei o monarhie creştină în Noua Romă, Constantinopol.

Constantin cel Mare este „figura cea mai importantă în fondarea Noului Imperiu Roman Creştin, cu alte cuvinte, a Bizanţului” (Eiríni Artémi, Politica religioasă a împăraţilor bizantini. Partea I: Epoca lui Constantin cel Mare, pemptousia.ro). De aceea el este şi monarhul model pentru toţi împăraţii din istoria Bizanţului care i-au succedat. El este punctul iniţial al istoriei creştine a Imperiului Roman. Constantin este cel care scoate Biserica din catacombe şi-i oferă un rol central în societatea romană. Cinstirea lui se datorează atitudinii sale faţă de creştinism şi a faptului că a fost primul împărat creştin al Romei. În această calitate a făcut din creştinism cea mai importantă religie a imperiului său. El a înţeles că doar creştinismul poate asigura continuitatea imperială romană.

Citeşte mai multe despre:   Sfantul Constantin cel Mare