Crâmpeie dintr-un jurnal incomplet. Drama – Grecia

Am călătorit la Drama, în nordul Greciei, cu bucuria pelerinului închinător la altare străvechi, păstrătoare ale unor tradiţii aproape bimilenare, înnoite în zile grele, ca şi în vremurile noastre, prin osârdia unor ierarhi şi binecredincioşi creştini iubitori de istorie sfântă şi continuatori ai acesteia.

Unul dintre ei, actualul păstor al Mitropoliei de Drama, Mitropolitul Pavlos Apostolidis, este un apostol al vremurilor noastre, un cunoscător al istoriilor zbuciumate, un cinstitor al eroilor martiri şi ctitor restaurator al vechilor, îmbătrânitelor zidiri.

L-am cunoscut în anul 2004, când, arhimandrit fiind şi stareţ al Mănăstirii "Panaghia Soumella", l-a însoţit la Iaşi pe Mitropolitul de Veria, Naussa şi Kampania, Panteleimon, aducând pentru câteva zile un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, pentru a fi venerat de credincioşii prezenţi la hramul Sfintei Preacuvioasei şi Mult Milostivei Parascheva. Un an mai târziu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, Daniel, a făcut o vizită în Mitropolia de Veria, Naussa şi Kampania, participând la hramul Adormirii Maicii Domnului de la "Panaghia Soumella". La scurt timp, în toamnă, Arhimandritul Pavlos a ajuns arhipăstor la Drama, în urma decesului Mitropolitului Dionisie, care a condus această eparhie 40 de ani.

Când l-am reîntâlnit după cinci ani, în octombrie 2010, la sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou din Bucureşti, m-am bucurat să-i revăd chipul, schimbat oarecum de trecerea anilor şi de mulţimea grijilor eparhiei sale, dar în acelaşi timp să observ disponibilitatea şi râvna pentru slujirea Bisericii într-o perioadă deloc uşoară. La plecarea din Bucureşti către Grecia i-a comunicat Patriarhului României dorinţa de a invita la sărbătoarea Sfintei Varvara, ocrotitoarea oraşului Drama, câţiva părinţi de la Patriarhie şi Corul "Tronos", pe care l-a audiat în zilele hramului.

După încuviinţarea primită, am călătorit la început de decembrie 2010 pe urmele paşilor Apostolului Neamurilor din cea de-a doua călătorie misionară pentru predicarea Evangheliei.

Faptele Apostolilor, în capitolul al XVI-lea, vorbesc că de la Troa Pavel şi însoţitorii săi au luat corabia îndreptându-se spre Samotracia, Neapoli, Filippi - care era cea dintâi cetate a acelei părţi a Macedoniei şi colonie romană -, apoi la Amfipoli, Apolonia, Tesalonic, Bereea (Veria) - Atena. Scrierea nou-testamentară nu aminteşte de vizita Apostolului Pavel la Drama, dar nu-i exclus ca marele misionar să se fi abătut pe acolo, ori, cel puţin, Cuvântul Evangheliei să fi ajuns fără greutate de la Filippi până la Drama.

Am auzit în acele zile ale şederii în eparhia Mitropolitului Pavlos istorii incredibile, marcate de nenumăraţii martiri ai zonei, cu sutele şi miile, care-au pierit în confruntările cu turcii ori bulgarii. Aproape fiecare loc al Dramei vorbeşte de câte o astfel de dramă. Într-o seară, am străbătut pe jos o mare parte a oraşului însoţindu-l pe Mitropolitul Pavlos la concertul de cântări bisericeşti ajuns la a XI-a ediţie. În diferite zone, Mitropolitul ne spunea că acolo au murit creştini cu sutele, sau chiar mai mulţi, în luptele din 1600, 1700, 1800 sau la începutul veacului al XX-lea. În aceeaşi perioadă, Mitropolitul Hrisostom Kalafatis, care a păstorit mulţi ani la Drama, a murit martirizat la Smirna, exact în locul unde sfârşise muceniceşte Sfântul Ierarh Policarp. Ne-am închinat în vechea Catedrală mitropolitană (de mici dimensiuni) în care fusese întronizat Sfântul Mitropolit Hrisostom, aflată în prezent într-un amplu proces de restaurare.

Din zicerile Mitropolitului, ale unor clerici, în special ale părintelui Cătălin Gabriel Ciobanu (român aflat la studii în Elada), am descoperit unele date legate de istoria acestui loc şi a Mitropoliei Ortodoxe care a fiinţat aici multe veacuri, iar vreme de jumătate de mileniu, cu preţ de sânge şi amare suferinţe.

Cu toate că a primit Evanghelia şi propovăduirea apostolică încă din sec. I, la scurtă vreme după trecerea Sfântului Apostol Pavel prin Filippi, cetatea ale cărei ruine se află la aproximativ 20 km depărtare, Mitropolia de Drama a fost întemeiată mult mai târziu. Abia în secolul al XIII-lea, în timpul domniei lui Andronic Paleologul, patriarhul Constantinopolului pomeneşte în actele cancelariei sale pe primul Mitropolit de Drama, Fotios cu numele, deşi se pare că existenţa mitropoliei este ceva mai veche.

Vreme de sute de ani după trecerea Apostolului neamurilor pe aceste meleaguri, Drama a aparţinut canonic de Mitropolia de Filippi. În mănăstirea atonită Vatopedi, într-un pitac împărătesc din 1359 întâlnim atestată existenţa Mitropoliei Dramei şi a mitropolitului ei, separate de mitropoliile vecine, mult mai pregnante ca importanţă istorică, Filippi şi Hrisoupolis, cetăţi pomenite de altfel şi în "Faptele Apostolilor" în a doua călătorie misionară a Sfântului Apostol Pavel.

Aşezarea istorică a oraşului Drama pe un tumul (toumpa, ghilofos) de origine paleo-tracă, pe vatra păstorească veche a izvoarelor Sfintei Varvara, unde îşi adăpau ciobanii de pe muntele Falakro oile şi caprele, a făcut ca oraşul să capete repede importanţă comercială în schimburile locale sezoniere dintre aceşti păstori şi agricultorii din câmpia aflată între munţii Pangheos, Falakro şi Serron.

Aşa s-a dezvoltat cetatea Dramei şi s-a răspândit noua credinţă creştină, dinspre Filippi şi Marea Egeei de Nord către sudul munţilor Balcani, la poalele cărora se află localizată şi aşezarea străveche a Dramei.