Despre Avva Serinos știm că era un ascet care muncea mult, dar mânca puțin (câte doi posmagi în fiecare zi). Acest ascet zicea: „Mi-am petrecut viața secerând, cosând și împletind coșuri, dar, dacă nu era
Darul de preţ al Crăciunului, Pruncul Iisus Mesia
Suntem în timpul binecuvântat al Postului Crăciunului, când ne pregătim pentru sărbătoarea Naşterii Domnului. Pentru cei mai mulţi dintre semenii noştri această perioadă este una doar a darurilor. Ei văd în Crăciun doar bucuria lumească a acestei sărbători şi nu partea spirituală a praznicului împărătesc.
Noi, creştinii ortodocşi, de Crăciun sărbătorim Naşterea Domnului, care este un timp de bucurie, de rugăciune şi de meditaţie adâncă la evenimentul unic din istoria mântuirii neamului omenesc petrecut în urmă cu două milenii în ieslea sărăcăcioasă din peştera Betleemului, când Fiul lui Dumnezeu S-a făcut Om ca pe om să-l mântuiască. Deodată este şi un timp al colindelor, atunci când noi, creştinii, devenim vestitorii Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
În timpurile pe care le trăim sub influența secularismului accelerat, din nefericire, tot mai mulți nu știu și nici nu înțeleg ce este cu adevărat Crăciunul și cum trebuie sărbătorit. Pentru foarte mulți dintre semenii noștri, Crăciunul este o perioadă de petrecere în care se dau cadouri și apare Moș Crăciun. În toată această ecuație existențială, pentru ei lipsește tocmai Cel sărbătorit de Crăciun: Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Fără Hristos nu sărbătorim Crăciunul, ci trăim o zi de petrecere hedonistă.
Însă, pentru noi, creştinii, după cum e bine de reţinut, Moş Crăciun trebuie văzut ca Dăruitorul, adică Dumnezeu Care Îl dăruieşte lumii pe Fiul Său pentru ca din iubire Acesta să mântuiască neamul omenesc. În această perspectivă, părinţii dăruiesc copiilor prin Moş Crăciun nu doar obiecte materiale, ci în primul rând dragoste şi credinţă în Cel Care Se naşte în Betleemul Iudeei, Pruncul Iisus Mesia Cel promis lumii de Dumnezeu Tatăl încă de la căderea protopărinţilor Adam şi Eva.
Astfel, dăruim copiilor pe Pruncul Sfânt Iisus Hristos Care aduce de Crăciun daruri bogate, dar nu numai materiale, ci în primul rând daruri spirituale, darul credinţei, darul nădejdii şi al dragostei.
În lumea noastră, consumismul ne-a adus în starea de criză morală şi identitară. De aceea, avem nevoie de repere morale şi să înţelegem că în centrul Crăciunului stă Hristos, a Cărui naştere înseamnă era existenţei noastre, pentru că de atunci ne numărăm anii. Anii existenţei creştine, anii care ne duc către mântuire.