Sfânta Scriptură oferă o paletă largă de termeni și înțelesuri, contextualizări și perspective diverse cu privire la raportarea existențială a cuvântului „lege” la realitatea socială, religioasă,
13 Noi, 2024
Despre cifre
Vecinul meu are cincizeci de găini. Eu nu am nici una. În medie, avem douăzeci și cinci de găini. E o cifră foarte bună, mult superioară celor din majoritatea statelor africane.
Pe de altă parte, s-a constatat că 80,2% dintre victimele accidentelor rutiere sunt nefumătoare, informația sugerând că e mai bine să fumezi.
În fine, cei care am trăit sub regimul comunist ne amintim câte tone de oțel pe cap de locuitor se raportau zi de zi, ceas de ceas și-n proporție de masă. Plus alte tone din toate celelalte produse industriale și agricole deopotrivă. Drept care românul - care a rezistat, și prin umor, tuturor regimurilor, inclusiv sălbaticului regim alimentar forțat al anilor 1980, plus la fel de durul regim de viață al acelui deceniu - constata hâtru că numai cap de locuitor să nu fii.
Cifrele nu prea sunt relevante în sine, ci doar în funcție de felul în care sunt interpretate. Plus că mai contează și unele mici detalii. Cu ani în urmă, o televiziune de apartament de amuzantă amintire se lăuda cu cifrele de sharring pe care le înregistra noapte de noapte anunțând iminenta apariție a unei fantome într-un apartament din Caracal sau cam așa ceva. Cifrele - reale! - erau comparate cu cele, mult mai modeste, ale televiziunilor concurente, și publicul era impresionat. Dar asta numai pentru că nu știa că indicatorul respectiv măsoară procentul de telespectatori care privesc postul din totalul celor care au televizorul deschis. Or, la 1, 2, 3 noaptea, celelalte canale sunt pe reluări și, logic, nu prea au urmăritori. Plus că lumea mai și doarme noaptea. Postul în chestiune se ferea, desigur, să-și publice și ratingul, care e procentul din totalul telespectatorilor existenți, indiferent dacă se uită sau nu la ceva la o anumită oră.
Și încă, până acum, am vorbit despre cifre reale (mă rog, exceptând tonele comuniste pe cap de locuitor), adică de valori consemnate, petrecute, ținând de trecut. Lucrurile sunt și mai interesante când intrăm în teritoriul cifrelor privind viitorul, adică al previziunilor. E un domeniu care merge de la loterie și pariuri sportive până la alegerile politice, mai multe ca oricând în România anului 2024.
Măcar loteriile sunt asumat aleatoare, încât termenul a căpătat și un înțeles figurativ, precum în afirmații de genul „Să-ți alegi bine locul de muncă e o loterie”. În schimb, pentru anticiparea rezultatelor unui scrutin se cheltuiesc energii uriașe. Și bani. În perioada premergătoare alegerilor, numeroase institute publică aproape zilnic sondaje care se contrazic unele pe altele - dar, desigur, sunt toate realizate profesionist, după reguli științifice și cu o foarte mică marjă de eroare...
Cât de relevante sunt aceste sondaje am văzut de curând, din nou, la alegerile prezidențiale din Statele Unite. Toate anunțau un rezultat la mustață, poate chiar sub valoarea unui procent; cele care consemnau „fotografia” preferințelor electoratului la un anumit moment anunțau că democrații sunt înainte, fie și cu puțin; în fine, toată lumea era de acord că, și dacă ar câștiga, republicanii ar face-o doar la numărul de mari electori, nu și la votul popular.
Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. Donald Trump a câștigat ambele repere și a făcut-o la mare distanță.
De aici, o sugestie pentru 24 noiembrie, 1 și 8 decembrie: să ne pregătim să votăm, fiecare, cu cine credem că ne-ar apăra mai bine interesele, indiferent ce spun sondajele.
.jpg)
