Un foarte cunoscut romancier german, Heinrich Böll, explica într-un interviu rămas celebru că valoarea amintirilor nu reprezintă doar legătura noastră cu trecutul, ci, și mai important, un univers emoțional
„Duhovnicii sunt ca doctorii“
Eu, personal, cred că nu trebuie neapărat să te spovedeşti la un singur duhovnic, după ce te-a pus un duhovnic pe cale bună. Vin atâţia oameni la spovedit, care nu ştiu ce să spună, în sensul că nu-i interesează, nu iau aminte la sufletul lor. Dar sunt şi oameni care trăiesc o viaţă superioară şi n-au ce spune, la drept vorbind! Pentru că lucrurile nu-s chiar aşa, cum zic unii: „Părinte, la tot pasul păcătuim!“. Nu-i adevărat! Păcatul este călcarea legii lui Dumnezeu cu deplină voinţă şi ştiinţă. Şi-atunci, dacă totuşi faci nişte lucruri negative, să zicem, nu toate-s păcate! Păcate sunt acelea când, de exemplu, ştii că nu trebuie să furi şi furi. Atunci e păcat! Dar dacă faci o greşeală, e altceva; de exemplu, dacă nu ştii că-n 29 august este zi de post şi mănânci de dulce. Dacă-ţi atrage cineva atenţia: „Măi frate, fii atent că astăzi este post“, altă dată, eşti atent şi posteşti. Asta-i greşeală, nu păcat, pentru că n-ai urmărit tu să faci un rău.
Mai sunt unele insuficienţe, unele neputinţe, delăsări, oamenii n-au ce spune, la drept vorbind, după ce s-au pus o dată pe cale bună. Şi-atunci, dacă vrea să primească dezlegare şi să se-mpărtăşească, se poate spovedi la orice duhovnic, numai să aibă grijă să n-ajungă la unul mai aspru decât cel care îi e duhovnicul propriu-zis. Şi, în cazul acesta, nu e neapărat să te spovedeşti la un singur duhovnic. Eu aşa am procedat totdeauna cu oamenii care au fost îndrumaţi de mine şi care s-au pus odată pe rânduială bună, le-am spus: „Poţi să te spovedeşti la orice duhovnic; de câte ori doreşti, te spovedeşti. Nu trebuie să vii până la mine la Sâmbăta să te spovedesc eu, după ce te-am pus pe cale bună“. Că un duhovnic e mai mare ori altul mai mic… Un duhovnic, de exemplu, poate să fie mare, pentru cei care îl ascultă, poate să fie mic, pentru cei care nu-l ascultă, şi de nimic, pentru cei care nu-l iau în considerare. Să ştiţi că duhovnicii sunt ca doctorii: fiecare are opinia sa, până la urmă.