Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Europa creştină: Scrisoare către catolicii chinezi

Europa creştină: Scrisoare către catolicii chinezi

Un articol de: Cornel Cadar - 17 Aug, 2007

Unul dintre şase locuitori ai acestei planete este chinez. Având o suprafaţă de 9.572.419 km2, Republica Populară Chineză are o populaţie de 1,3 miliarde de locuitori şi 56 de naţionalităţi. Mulţi dintre chinezi lucrează în Europa, inclusiv în România. Deşi nu există statistici oficiale, se bănuieşte că 12% dintre chinezi sunt creştini. Principalele religii sunt budismul, taoismul şi islamismul. Dintre creştini majoritari sunt protestanţii (35-50 de milioane), urmaţi de catolici (8-12 milioane). China are şi 13 mii de ortodocşi.

În decursul anilor, mulţi dintre creştini au suferit pentru credinţa lor. Potrivit unui studiu recent, realizat de agenţia Asia News, există şi astăzi mulţi creştini chinezi în închisoare. „Zeci de episcopi, spune studiul citat, se află fie izolaţi, fie sub controlul permanent al Poliţiei, la fel şi preoţii, unii dintre aceştia executând pedepse prin muncă silnică. La distrugeri de biserici, arestări, bătăi şi condamnări sunt supuse şi comunităţile de protestanţi, în vreme ce micul grup de credincioşi ortodocşi nu este recunoscut ca religie oficială“.

În ziua de 27 mai, în duminica Rusaliilor, papa Benedict al XVI-lea a semnat o scrisoare adresată episcopilor, preoţilor, persoanelor consacrate şi credincioşilor laici din Republica Populară Chineză. În cele 20 de capitole documentul pontifical, care a fost dat publicităţii la 30 iunie, se oferă îndrumări privind viaţa Bisericii şi opera de evanghelizare în China.

O profundă afecţiune pentru întreaga comunitate catolică din China şi pasionată fidelitate faţă de valorile tradiţiei catolice pe tărâm bisericesc: acestea sunt cele două principii din care se inspiră Benedict al XVI-lea în scrisoarea către catolicii chinezi, cărora le arată înainte de toate „apropierea sa fraternă“. Credincioşilor, Sfântul Părinte le cere dialog, înţelegere şi iertare când este necesar.

Pontiful trimite şi un mesaj special autorităţilor civile în care reafirmă disponibilitatea la dialog şi subliniază că nu vrea să se amestece în afacerile interne ale comunităţilor politice. „Rezolvarea problemelor existente nu poate fi obţinută printr-un permanent conflict cu autorităţile civile legitime; în acelaşi timp, însă, nu este acceptabilă capitularea în faţa acestora, când ele se amestecă în mod nedrept în probleme ce privesc credinţa şi disciplina Bisericii“.

Scrisoarea ignoră expresia „Biserică patriotică“. Aşa cum a spus cardinalul Joseph Zen la ultimul Sinod al episcopilor, „În China, Biserica este, în aparenţă, divizată în două, una oficială, recunoscută de către guvern, şi cealaltă clandestină, ce refuză să fie independentă de Roma. În realitate, ambele comunităţi doresc să fie fidele succesorului lui Petru şi ambele comunităţi sunt controlate şi suferă. Cei buni şi credincioşi nu aparţin doar uneia dintre părţi“.

Este amintită, în schimb, Asociaţia Patriotică, un organism dorit de către stat, străin faţă de structura Bisericii, şi care reclamă supremaţia faţă de episcopi, în conducerea comunităţilor bisericeşti. Intenţiile sale declarate sunt inconciliabile cu doctrina Bisericii.

Creştinii care şi-au dat viaţa pentru credinţă sunt amintiţi de mai multe ori în scrisoare, consideraţi ca fiind exemplu şi temelie a noii evanghelizări.

Papa îşi îndreaptă atenţia spre starea episcopatului chinez şi înfruntă delicata temă a consacrărilor episcopale, care „atinge inima însăşi a vieţii Bisericii“. Este reafirmat faptul că numirea episcopilor revine papei, „drept garanţie a unităţii Bisericii“, iar consacrarea episcopală ilegitimă reprezintă „o dureroasă rană pentru comuniunea eclezială“.

Sfântul Părinte pune accentul pe importanţa formării creştinilor, a clerului, precum şi a laicilor şi nu omite să se oprească asupra rolului familiei în China, invitând catolicii „să simtă în mod mai viu şi urgent misiunea lor“ pentru binele întregii societăţi.

Scrisoarea se încheie cu anunţarea din partea papei a instituirii unei zile de rugăciune pentru Biserica din China, la 24 mai, în comemorarea liturgică a Sfintei Fecioare Maria, Ajutorul Creştinilor.

În anul 1948, numărul catolicilor depăşea 3 milioane, în prezent numărul lor este cuprins între 8 şi 12 milioane; China are peste 100 de episcopi, dintre care 60% cu vârste de peste 80 de ani; preoţii sunt în număr de 3.200; în cele 156 de comunităţi călugăreşti din China se află circa 6.000 de călugăriţe; numărul seminariştilor este de 2.300, aceştia studiind în 30 de seminarii.