Gânduri de Învierea Domnului

Sărbătoarea Paştelui aduce mereu în sufletele oamenilor credincioşi o bucurie imensă. Paştele este cea mai importantă sărbătoare, fiindcă Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit pe cruce, iertând păcatele oamenilor şi mântuindu-i de asemenea prin Învierea Lui. Paştele creştin este trecerea de la moarte la viaţa veşnică, pe când paştele iudaic este trecerea de la robia egipteană la libertate. Singurul drum posibil către Înviere este asumarea Crucii. Gândurile elevilor de la Liceul „Marin Preda“ din Bucureşti privind marele praznic creştin sunt prinse în eseurile de mai jos.

Încă de când eram mică, aşteptam Paştele foarte bucuroasă. Ardeam de nerăbdare să merg la biserică în Vinerea Mare şi să cânt Prohodul Domnului, iar mai apoi să merg să iau lumină. Nu cred că înţelegeam mare lucru din cântările de acolo, dar trăiam cu intensitate o emoţie care mă copleşea.

În prezent am 14 ani, m-am maturizat oarecum şi am început să privesc lumea din jurul meu cu alţi ochi. Emoţia nu m-a părăsit, dar ceva s-a schimbat în mine. Îmi pun întrebări şi am nevoie de răspunsuri... şi nu întotdeauna mă mulţumesc cu explicaţii simple. Da, am nevoie de certitudini, toţi avem, dar... în ciuda acestei nevoi fireşti, trebuie să acceptăm că sunt lucruri pe care mintea omenească nu le poate cuprinde. Cum s-ar putea explica oare actul minunat al Învierii Domnului sau coborârea Luminii Sfinte la mormântul Mântuitorului în fiecare noapte de Paşti?

În ce mă priveşte, încerc să-mi ţin sufletul ancorat în credinţă. Multe obiceiuri şi ritualuri creştine mi-au intrat în obişnuinţă pentru că le-am învăţat din familie.

Postul nu mi s-a părut un lucru anormal sau greu, ba din contră, l-am văzut ca fiind o curăţare a sufletului, ca mai apoi să mă spovedesc şi să mă împărtăşesc. Mi-am dat seama că lumea nu este întotdeauna roz. Am avut de multe ori probleme ce păreau de nerezolvat, dar a fost suficient să cer ajutorul lui Dumnezeu şi ajutorul a sosit întotdeauna, sub o formă neaşteptată. Asta mi-a întărit credinţa, mi-a dat tăria de a înfrunta viitorul cu încredere şi cu bucurie. Când întâmpin în calea mea un obstacol mă gândesc că este o nouă încercare de la Dumnezeu pentru a-mi testa credinţa ca mai apoi să mă ajute să-l depăşesc. Atâta timp cât mă rog Lui, mă simt fericită şi ocrotită. Cum Domnul încearcă să mă aibă în grijă, aşa şi eu îmi ocrotesc familia cât pot de mult la această vârstă. Dumnezeu mi-a dat cel mai frumos dar, o viaţă alături de o familie minunată. Am înţeles că fără credinţă nu putem face nimic bun.

Din punctul meu de vedere, Învierea Domnului nu este o sărbătoare oarecare, ci este ceva mult mai mult... este un moment în care noi oamenii ne bucurăm şi aducem laudă Domnului pentru toate cele făcute de El. Mântuitorul Iisus Hristos S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont pentru a ne ocroti şi a ne da nouă o viaţă frumoasă.

În zilele noastre numărul celor care cred cu adevărat în Dumnezeu se împuţinează. Din păcate, sufletul se rătăceşte cel mai uşor în această lume confuză. Dar cu toate acestea, eu încerc să nu mă las pradă ispitelor. De când am fost mică am fost învăţată să cred în Dumnezeu, să fiu ascultătoare, să fac fapte bune şi să Îl slăvesc pe Dumnezeu. Evlavia nu este un lucru ce trebuie învăţat teoretic, ci trebuie dobândit prin iubire, fapte bune, şi mai ales credinţa în Dumnezeu.

 Învierea Domnului trebuie să aducă pace şi armonie în viaţa oamenilor. Domnul doreşte ca noi, fiii Săi, să Îl slujim şi să Îl bucurăm prin faptele noastre.

La început, Dumnezeu a creat omul cu posibilitatea de a nu muri. Adam a încălcat porunca de a nu mânca din pomul cunoştinţei binelui şi răului, astfel odată cu el toţi oamenii au devenit muritori. Prin Învierea Sa, Mântuitorul a dat tuturor oamenilor posibilitatea învierii din morţi şi a vieţii veşnice, alături de Dumnezeu.

Mântuirea noastră a început odată cu Jertfa şi Învierea lui Iisus. Atunci, Domnul nostru Iisus Hristos a deschis porţile Împărăţiei cerurilor, oferind posibilitatea tuturor celor care au credinţă şi fac fapte bune să se bucure de fericirea veşnică în Rai, adică de mântuire.

Dacă lumea ar învia acum, aş vedea multe schimbări. Nu vreau să mai existe ispite sau răutate între oameni. Să nu se mai pună accentul pe bunurile materiale. Bogăţia duhovnicească e cea care ne dă pacea sufletească.

Sfintele Paşti reprezintă cea mai importantă sărbătoare din viaţa creştinilor, prin minunea cea mare a Învierii lui Iisus Hristos. Această sărbătoare aparţine primăverii, anotimp al înnoirii, al renaşterii naturii şi al purificării sufleteşti. Pe lângă cele religioase, această sărbătoare oferă posibilitatea reunirii întregii familii pregătind mesele festive şi înroşirea ouălor.

Sunt un copil încă, iar în mintea mea Dumnezeu apare ca un părinte ce are grijă de mine şi de aproapele meu. Gândurile mele de Învierea Domnului sunt: mulţumirea faţă de El pentru tot ce mi-a dat; rugămintea să aibă grijă de aproapele meu şi să-l facă fericit; dorinţa să-mi ierte toate păcatele ştiute şi neştiute.

Doamne ajută! Paşte fericit tuturor credincioşilor şi fie ca Domnul să ne aibă în pază!

(Şandru Cornelia, clasa a VIII-a A, profesor de religie Janeta Niţă)