Alegerile prezidențiale și legislative din Statele Unite au venit și s-au dus. A curs multă cerneală și s-au agitat mulți biți. Urmează alegerile din România. Unii s-au bucurat, alții mai puțin.
Imnografia săptămânii a şasea din Postul Mare
În urcuşul duhovnicesc al postului suntem călăuziţi spre bucuria pascală a Învierii Domnului de imnografia Triodului. Aceasta este caracterizată, după Vasíleios Laoúrdas, de teză, antiteză şi sinteză, iar spre exemplificare autorul grec scrie că „teza este Raiul, antiteze sunt Adam şi Eva şi sinteza este creştinul care se pocăieşte şi este sprijinit de Dumnezeiescul Har”. După el această schemă „predomină de la începutul până la sfârşitul Triodului”. Ea este „marea învăţătură a Triodului” (Dialectica Triodului, pemptousia.ro).
Pe această schemă de gândire liturgică se structurează şi imnografia săptămânii a şasea din Postul Mare, care ne pregăteşte pentru Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor. În acelaşi timp, fiind ultima săptămână din Postul Mare, imnografia face trecerea de la postul de 40 de zile la Săptămâna Mare, pentru care ne-am pregătit timp de şase săptămâni, când asceza noastră prin port şi rugăciune se intensifică, pentru a fi alături de Hristos în Sfintele şi Mântuitoarele Sale Pătimiri.
Încă de la începutul Vecerniei de duminică seară, prin care se deschide săptămâna a şasea, am auzit cântându-se la strană la stihiri că „începem cu dragoste a şasea săptămână a cinstitului post şi ne pregătim să prăznuim stâlpările Domnului Celui ce vine în slavă cu puterea Dumnezeirii, în Ierusalim, ca să omoare moartea, gătind cu bună credinţă semnele biruinţei, ramurile bunătăţilor”. Avem exprimat foarte clar scopul venirii Domnului în Ierusalim: omorârea morţii, adică izbăvirea umanităţii de sub puterea morţii, adusă de păcatul lui Adam, prin moartea pe Cruce şi Învierea Lui.
Utrenia zilei de luni din săptămâna a şasea ne cheamă „să omorâm patimile cu postul” pentru a putea vedea „cinstitele Pătimiri ale lui Hristos”.
Slujbele din Triod de pe tot parcursul săptămânii a şasea vorbesc despre boala şi apoi moartea lui Lazăr; despre cum află Mântuitorul de boala prietenului Său şi cum vine în Betania pentru a învia pe Lazăr: „vine Hristos să ridice pe cel mort, ca din somn, şi să biruiască cu viaţa moartea”.
În acelaşi timp, în aceste zile Triodul ne pregăteşte şi pentru intrarea Domnului în Ierusalim, sărbătoarea binecuvântată a Floriilor din Duminica Stâlpărilor: „Bucură-te acum, Sioane, că vine Împăratul tău blând”, iar popoarele să se pregătească cu stâlpări pentru a primi pe „Împăratul tuturor ca pe un biruitor al morţii şi al iadului”.
Cerem de la Bunul Dumnezeu, prin imnografia Triodului, ca după cele 40 de zile de post „de suflet folositoare” să vedem şi „sfânta săptămână” a Pătimirilor Domnului nostru Iisus Hristos.
Toată dezvoltarea liturgică a acestei săptămâni subliniază importanţa învierii lui Lazăr şi a venirii Domnului în Ierusalim pentru a ne mântui prin Sfintele Sale Pătimiri şi prin slăvita Sa Înviere.