Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Învăţaţi din greşelile trecutului!

Învăţaţi din greşelile trecutului!

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Pr. Alexandru Pripon - 08 Decembrie 2017

Fără Dumnezeu nu există unitate. Nu există memorie colectivă. Doar frânturi de amintiri, împănate cu idei noi și cuvinte puternice, în stare să convingă anumite persoane, în anumite condiții, să fluture, împreună, un stindard. Poate chiar unul necunoscut până atunci.

Dacă ar exista un edificiu dedicat memoriei colective a umanității, în jurul său ar trebui să șadă, cuminți, statuile celor care au încercat să manipuleze amintirile, spre a obține foloase de moment sau înrădăcinate în secole. Aceasta nu pentru a-i cinsti, ci pentru a rememora adevărul. Iar edificiul ar trebui să aibă, pe frontispiciu, cuvintele: „Învățați din greșelile trecutului, altfel le veți îmbrățișa, pe rând, în prezent, cu fiecare pas prin ignoranță”.

Nostalgia, amestecată cu niște cuvinte bine plasate, ne va convinge, de fiecare dată, că prezentul este un soi de trecut mai ponosit. Iar viitorul va trebui să semene cu trecutul acela, poate pe nedrept lăudat, ceea ce va alimenta cercul vicios al nedevenirii generațiilor.

Fără Dumnezeu nu există evoluție. Nici personală, nici colectivă. Doar o veșnică reîntoarcere la erorile altor vremuri. Viața în numele altora și viața trăită pentru alții. Două fațete ale defetismului dus până în pragul depersonalizării. Sacrificarea prezentului, sub pretextul trăirii clipei. Cui îi folosește căderea din har?