Lumea cuvântului: Rămăşiţe?

În discursul public actual se constată preferinţa pentru ciuntirea unei sintagme, al cărei rezultat este de natură să contrarieze. Este vorba de folosirea, cu forma de plural, a substantivului rămăşiţă, numind trupul neînsufleţit al unei persoane decedate, respectiv scheletul sau părţi din acesta. Iată un exemplu: "Rămăşiţele unui gladiator uriaş arată cât de violentă era moartea în arenă" (descopera.ro). După acest titlu, din text, ce descrie rezultate ale unor săpături arheologice, aflăm că este vorba de scheletul unui gladiator.

Chiar fără explicaţia respectivă, cititorul intuieşte despre ce rămăşiţe ar putea fi vorba, deoarece scurtări de acest tip ale denumirii pot fi identificate în diferite cazuri devenite astăzi uzuale: nu mai adăugăm "de identitate" pe lângă buletin (sau carte) atunci când stăm de vorbă cu un poliţist, după cum zicem doar unitate, fără să adăugăm "militară", dacă vorbim despre un tânăr aflat "sub arme".

Totuşi, întrucât resturi este primul sinonim care ne vine în minte pentru substantivul rămăşiţe, apare ca nepotrivită, ba chiar jignitoare, folosirea lui fără determinantul pământeşti, ce se impune şi într-un enunţ cum este cel care urmează: "Rămăşiţele lui Iuliu Maniu, căutate la Giuleşti" (în Maramureş; citynews.ro) şi, cu atât mai mult, în textele în care se relatează despre moaştele unor sfinţi: "Arheologii bulgari susţin că au găsit rămăşiţele Sfântului Ioan Botezătorul în timpul săpăturilor la un sit arheologic de pe Insula Sfântul Ioan, din Marea Neagră, unde se află o mănăstire din secolul al V-lea" (libertatea.ro).

Texte vechi dovedesc că sintagma de bază, rămăşiţe pământeşti, marchează distincţia din religia creştină privind alcătuirea omului din suflet şi din trup - partea materială, ţărâna, cea care, după moarte, se întoarce în ţărână. De aceea, în exprimarea corectă şi elevată, determinantul la care ne-am referit apare în mod normal: "Rămăşiţele pământeşti ale lui Napoleon I au fost aduse în Franţa de pe Insula Sfânta Elena… şi depuse în Domul Invalizilor din Paris" (historia.ro); sau: "Rămăşiţele pământeşti ale Monicăi Lovinescu şi Virgil Ierunca vor fi repatriate" (antena3.ro; 23 aprilie 2008). Ca să nu mai vorbim de textele de comentariu religios: "Sfintele Moaşte sunt rămăşiţe pământeşti ale unor sfinţi cunoscuţi sau necunoscuţi. Aceştia au suferit moarte pentru că L-au mărturisit pe Domnul Hristos…" (wordpress.com).

Urmărind abrevierea ce face obiectul discuţiei de faţă, se poate crea impresia că eliminarea determinantului s-ar explica, eventual, prin intenţia enunţiatorului de a evita o relaţionare cu sufletul când se vorbeşte despre persoane recunoscute ca întrupări ale răului: "Rămăşiţele lui Adolf Hitler au fost incinerate în 1970 de către agenţii KGB sovietici şi aruncate într-un râu…" (descopera.ro); sau: "Ping-pong cu rămăşiţele Ceauşeştilor" (evz.ro; titlul, cu o formulare tipică presei de scandal, evocă, de fapt, discuţiile în legătură cu presupunerea că mormintele prezentate ca atare nu ar fi fost ale ex-dictatorilor). În realitate, nu este vorba de aşa ceva, căci, uneori (sau la alţi ziarişti) apare şi exprimarea fără elipsă: "Rămăşiţele pământeşti ale lui Nicolae şi ale Elenei Ceauşescu, deshumate în Cimitirul Ghencea" (financiarul.ro).

Oricum, în faţa morţii, este reprobabilă o formulare cel puţin neglijentă, dacă nu chiar intenţionat derizorie; într-o exprimare obiectivă, nu putem lăsa nici temporar în suspensie sensul unei fraze, vorbind despre cele ce rămân după despărţirea de suflet ca despre nişte… resturi oarecare, cum sunt cele din enunţurile "am apucat bietele rămăşiţe pe care mi le lăsaseră şobolanii" ori "au fost găsite rămăşiţe ale avionului Air France" (de pe internet).

Cu atât mai mult cu cât, chiar dacă folosirea adjectivului pământesc ar părea uneori incompatibilă prin raportarea la ceresc, există alternative; vezi, de exemplu, cea dintr-o sinistră relatare despre Clujul medieval: "Rămăşiţele trupeşti ale celor arşi pe rug erau apoi duse la marginea oraşului, în faţa Turnului Croitorilor şi lăsate acolo un timp…" (clujul-online.ro).