Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Magia

Magia

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Pr. Alexandru Pripon - 29 Dec, 2011

Au trecut destui ani de la despărţirea de propaganda comunistă, cea care a dat naştere îngrozitorului limbaj de lemn. Din păcate, am rămas predispuşi la acceptarea şabloanelor lingvistice, adoptând cu bucurie şi folosind până la completa demonetizare expresii al căror înţeles ne scapă. De exemplu, zilele acestea am vorbit, ca la comandă, în stil bombastic, despre magia Crăciunului.

După cum ştim cu toţii, prompt informaţi de filmele occidentale, magia este ceva frumos şi normal. O adevărată artă practicată de bătrâni carismatici şi tineri simpatici, care obişnuiesc să rostească formule în limba latină, cu accent bizar, înlăturând legile firii. Cu sau fără baghete ori îmbrăcăminte specifică, magicienii ne deschid ochii spre o lume diferită, în care totul este posibil, iar efortul este minim.

În realitate, lăsând la o parte ironia, magia reprezintă o năzuinţă îngrozitoare a omenirii, încă din cele mai vechi timpuri, aceea de a manipula materia spre folosul unor persoane, eventual în detrimentul altora. Pentru a se ajunge la aşa ceva au fost invocate forţe puternice, duhuri cumplite, menite să înspăimânte, dar şi să atragă. Multe religii păgâne îşi bazau conceptele pe vrăjitorie. Creştinii primelor veacuri au avut de luptat cu superstiţia şi credinţa în vrăji, religia iubirii fiind greu de înţeles pentru cei care se obişnuiseră cu practicile demonice. Să ne amintim de Simon Magul, cel care a vrut să cumpere harul Sfântului Duh pentru a fi din nou în centrul atenţiei, considerat trimis al lui Dumnezeu, aşa cum fusese înainte, datorită vrăjilor sale (Faptele Apostolilor 8, 9-24).

În timp, magia a căpătat noi sensuri: de la scamatoria de bâlci până la vrăjitoarele înarmate cu glob de cristal şi cărţi de tarot. Din literatura de duzină, din presa de scandal, din filmele cu succes la public aflăm că o seamă de vedete autohtone, racolate pur şi simplu de nişte fermecătoare moderne, cu talente dovedite inclusiv pe internet, au plătit sume uriaşe pentru o seamă de ritualuri tragicomice. Astfel, deşi unii termeni sunt îndulciţi, ei sunt folosiţi greşit şi mai ales în nefericite asocieri.

Îngrozitorul trăieşte în bună vecinătate cu ridicolul, mai ales în zilele noastre, când strategiile de marketing ciuntesc realitatea, prezentând-o apoi, schilodită şi ciudată, publicului dispus să plătească.

Nu, nu este nimic magic la sărbătoarea Naşterii Domnului. Crăciunul nu este marcat de magie, ci de bucurie, de dragoste şi mai ales de credinţă. Ar trebui ca, măcar în aceste zile sfinte, să ne aducem aminte că suntem români şi că avem o tradiţie deosebită. Iar sărbătorile sunt un excelent prilej să intrăm în biserică pentru a ne ruga, nu de a sta în casă, petrecând şi aşteptând să apară... magia.