Mari românce

În 2006, TVR a desfășurat campania „Mari români”, menită să identifice care sunt cele mai admirate persona­lități din istorie și din prezent.

Pe primul loc s-a situat Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, urmat de alți incontestabili mari români, precum Carol I, Mihai Eminescu sau Mi­hai Viteazul. Prima prezență feminină era, pe locul 10, Nadia Comăneci, iar de acolo în jos lista o cam lua razna - e drept, cu mult mai puține voturi -, căci Nicolae Ceau­șescu era înaintea lui Vlad Țepeș, Gigi Becali înaintea lui Henri Coandă, iar Gregorian Bivolaru și Mirel Rădoi înaintea lui Nicolae Titulescu și Ferdinand I...

M-am gândit că poate ar merita, măcar din când în când, să punem în valoare, separat, marile românce.

Iată, așadar, câteva nume, cu precizarea că nici pe departe nu poate fi vorba de o listă completă.

Regina Maria nu a fost doar soția regelui Ferdinand, ci a dovedit reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. A sus­ținut întărirea legăturilor cu Marea Britanie, s-a opus intrării în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale și a promovat alian­ța cu Antanta. În timpul războiului a fost soră de caritate în spitalele militare, fiind denumită în popor „mama răniților”. A participat la o campanie diplomatică pentru recu­noaș­te­rea internațională a statului român reîntregit, întâlnindu-se cu suveranul englez, președintele SUA, prim-ministrul Franței și cu reprezen­tanții de marcă ai mass-mediei europene. În America a fost primită ca o supervedetă!

Martha Bibescu a jucat un rol crucial în diplo­mația României. Premiantă a Academiei Franceze, la doar 18 ani (!), pentru romanul „Cele opt paradisuri”, a fost considerată cea mai inteligentă femeie din Hexagon. Prințul Wilhelm, moșteni­torul tronului Germaniei, și regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei au fost printre cei îndrăgostiți de ea. Casa Dior, a cărei imagine a fost, realiza pentru ea haine personalizate.

Anna de Noailles (prințesă Brâncoveanu) a fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare, membră a Academiei Franceze și a celei belgiene, reper de eleganță al Europei interbelice, admirată și adorată de Proust, Cocteau, Colette, Rodin, Valery, Gide.

Elena Ghica (Doria d’Istria) era scriitoare, pictoriță, istoric, dar și... alpinistă. A cucerit Vârful Monch (4.107, Elveția), plantând acolo un steag românesc cu o broderie făcută de mâna ei. Și ea era ceea ce azi se cheamă trendsestter.

Sofia Ionescu a fost prima femeie neurochirurg din lume, specialitate până atunci rezervată doar bărbaților.

Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutist din țară și una din primele din lume. În 1932, cu un salt de la 7.233 m, depășea recordul mondial al unui american, cifră neegalată vreme de 20 de ani.

Probabil că nu vă spune nimic numele Alexandra Ionescu Tulcea (născută Bagdasar), o mate­maticiană româno-americană care a adus contribuții semnificative în domenii precum ergodică, probabilitate și analiză matematică. Ați putea însă s-o identificați mai bine drept Alexandra Bellow, soția laureatului Nobel pentru Literatură Saul Bellow.

Dar cine n-a auzit de Ana Aslan, nr. 1 mondial în gerontologie, cu al cărei Gerovital s-au tratat, între alții, Josif Broz Tito, Charles de Gaulle, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali...

Nici măcar nu îndrăznesc să intru în domeniul sportului - mi-ar trebui câteva pagini de ziar!