O lună cum alta nu-i

Aprilie e o lună binecuvântată. În primul rând pentru că include, cel mai adesea, sfânta sărbătoare a Sfintelor Paști. În ultimul sfert de secol - primul din mileniul trei după Hristos -, doar de şase ori Sfintele Paști au căzut în luna mai, mai exact în 2002, 2005, 2013, 2016, 2021 și 2024, în restul de 19 ani bucuria revenind celei de-a patra luni a calendarului.

În al doilea rând, aprilie este o lună binecuvântată pentru că acum își etalează frumusețea majoritatea florilor, inclusiv a celor care împodobesc coroanele copacilor. Deși martie este oficial prima lună de primăvară, de regulă (și tot mai des în vremurile din urmă), pe meleagurile noastre, martie se dove­dește a fi o lună mai degrabă friguroasă, cum a fost și anul acesta, și nu lipsesc nici ninsorile. De aceea, luna aprilie este cea care face oficiile de gazdă a reînvierii naturii. De acest lucru se leagă, de altfel, sărbătoarea Floriilor, care precede Paștele și rememorează intrarea Domnului Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier, fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori. 1,5 milioane de români își serbează atunci onomastica, circa 630.000 fiind bărbați și peste 850.000 femei. Cele mai frecvente nume de flori purtate de concetățeni de-ai noștri sunt Viorica, Florentina, Florica, Floarea, Florina, respectiv Florea, Florentin şi Florinel. Ceva mai puțini sunt cei cu numele Trandafir, Bujor, Floricel, Mărgărit sau Crin - 204. Tuturor, cu anti­cipație, La mulți ani!

Aprilie începe azi. Nu este doar a patra lună a anului în calendarul gregorian, ci și una dintre cele patru cu o durată de 30 de zile. Numele latin Aprilis vine de la aperio, ire = a deschide, căci acum se deschid mugurii plantelor. Înainte de anul 700 î.Hr., era a doua lună a anului în calendarul roman și avea 29 de zile. După ce Iuliu Cezar a introdus calendarul iulian în 45 î.Hr., luna a căpătat 30 de zile și a devenit a patra a anului.

Grecii din vechime numeau luna aprilie cu totul altfel: Mounichion (urmașii lor îi spun Aprilos). În România, popular, se numește prier sau florariu. Acum continuă semănăturile de primăvară, se formează turmele, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară țarcurile și oboarele pentru vite.

Foarte interesant, aprilie începe întotdeauna cu aceeași zi a săptămânii ca iulie (marți, în 2025) și ca ianuarie în anii bisecți.

Luna ne oferă, în chiar debutul ei, și un prilej de amuzament, prin ziua păcălelilor. La 1 aprilie 1957, BBC a anunţat că la o fermă din Elveţia s-au obţinut recolte record de spaghetti şi a arătat imagini cu tăieţei recoltaţi din copaci. Unii au cerut detalii legate de plantaţie şi de unde ar putea cumpăra puieţi....

O explicație a originii zilei păcălelilor este aceea că în 1564 regele Carol al IX-lea al Franței ar fi mutat sărbătorirea Anului Nou de la data de 1 aprilie la data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obișnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărțirea de cadouri, doar că sub forma unor glume nevinovate.

Dincolo de toate acestea, însă, ar fi bine să nu uităm că ne aflăm în Postul Mare şi să ne pregătim sufletește pentru cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, care ne dă siguranţa că, la fel ca Domnul nostru Iisus Hristos, şi noi vom putea învia.