Alegerile prezidențiale și legislative din Statele Unite au venit și s-au dus. A curs multă cerneală și s-au agitat mulți biți. Urmează alegerile din România. Unii s-au bucurat, alții mai puțin.
Părintele Ionel Popescu - 40 de ani de slujire la Altarul Bisericii și al Teologiei
Părintele Ionel Popescu, vicarul eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei și preot paroh la Parohia Iosefin, din orașul de pe Bega, a împlinit anul acesta 69 de ani de viață și 40 de ani de slujire neîntreruptă la Sfântul Altar al Bisericii noastre Ortodoxe. O viață pusă în slujba Bisericii, a învățământului teologic preuniversitar și universitar, dar și a administrației bisericești de la centrele eparhiale din Caransebeș și Timișoara. Un chip de păstor model, pus în slujba Bisericii lui Hristos și a credincioșilor care i-au fost încredințați spre păstorire, deopotrivă slujitor dăruit cu darul cântării și al cuvântului, dar și un foarte bun chivernisitor al casei lui Dumnezeu, Biserica Iosefin Timișoara, al cărei paroh este de 23 de ani. Un dascăl de teologie, care a rămas în conștiințele multor generații de preoți pe care i-a îndrumat, învățându-i tainele Sfintei Scripturi, atât la Seminarul Teologic din Caransebeș, cât și la Facultatea de Teologie din cadrul Universității „Eftimie Murgu” din Reșița. Un om cu viziune în administrația bisericească, fapt pe care l-a demonstrat cu prisosință în cei 29 de ani de activitate în cadrul Episcopiei Caransebeșului și al Arhiepiscopiei Timișoarei, în calitate de consilier cultural, consilier bisericesc, mai apoi vicar eparhial.
Părintele Ionel Popescu s-a născut în anul 1955, în satul Hobița-Grădiște, jud. Hunedoara. După absolvirea școlii primare și gimnaziale a urmat cursurile Seminarului Teologic din Caransebeș, ale Institutului Teologic Universitar din Sibiu, iar mai apoi cursurile de doctorat la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, în specialitatea Istoria Evreilor, susținându-și doctoratul în anul 2006.
A activat ca profesor la Seminarul Teologic Caransebeș, unde a deținut și funcția de director. A fost, de asemenea, metodist pe lângă Inspectoratul Școlar Județean Caras-Severin. În timpul cât a activat ca profesor la Seminarul Teologic din Caransebeș, a urmat cursuri de limba germană la Leipzig și Erlangen, în Germania, efectuând și studii de teologie la Facultatea de Teologie Protestantă din Erlangen - Nürnberg și a primit burse de cercetare la Graz, oferite de Fundația catolică „Johann Weber” și la Viena, ca bursier al Conferinței Episcopilor Austrieci. După întoarcerea din străinătate a fost încadrat ca lector universitar la Facultatea de Teologie a Universității „Eftimie Murgu” Reșița.
Cei care l-am avut ca profesor la Seminarul Teologic din Caransebeș ne amintim de atractivele și documentatele lecții de Vechiul și Noul Testament, în cadrul cărora îndemnul părintelui profesor era mereu acela de a citi cu atenție toate cărțile Sfintei Scripturi, pentru ca, apoi, la orele de curs să putem aprofunda prin noțiuni de isagogie și de exegeză biblică cărțile scripturistice pe care le-am parcurs în cadrul lecturii individuale. De asemenea, ne-a rămas vie în minte observația părintelui profesor, subliniată cu apăs de fiecare dată, că Sfânta Scriptură constituie fundamentul pentru exercitarea lucrării învățătorești a preotului în parohie și că „cea mai bună carte de predici este Sfânta Scriptură”, de aceea ea trebuie citită și explicată mereu.
Părintele Ionel Popescu a fost consilier cultural în cadrul Episcopiei Caransebeșului, activând și ca redactor la „Calendarul românului”, editat la Caransebeș. Până în prezent este membru în colectivul de redacție al revistei „Altarul Banatului”, precum și al foii „Învierea” ale Arhiepiscopiei Timișoarei.
În anul 2001 a fost numit, prin concurs, preot paroh la Parohia Iosefin din Timișoara, fiind o perioadă consilier bisericesc al Arhiepiscopiei Timișoarei, membru și secretar al Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Timișoarei și membru al Adunării Naționale Bisericești. Din anul 2009 este vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei. De la începuturile activității sale la Centrul Mitropolitan din Timișoara, părintele Ionel Popescu s-a bucurat de aleasa prețuire a fostului Mitropolit dr. Nicolae Corneanu, dar și de aprecierea deosebită a actualului Mitropolit al Banatului, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Selejan.
A participat la mai multe manifestări cu caracter teologic și științific, în țară și în străinătate (Austria, Germania, Elveția, Franța, Serbia, Republica Moldova).
Părintele Ionel Popescu se remarcă și printr-o bogată activitate publicistică. Astfel, este autorul a opt lucrări de autor unic și patru în colaborare, precum și a nenumărate studii, articole, prefețe, postfețe, recenzii, note, traduceri și interviuri, apărute în reviste sau publicații de specialitate din țară și de peste hotare.
În calitate de director de seminar, consilier cultural, consilier bisericesc și apoi vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, părintele Ionel Popescu a organizat numeroase manifestări bisericești și culturale, participând la mai multe emisiuni radio-TV în țară și în străinătate. Este realizator a trei filme: Pelerini români în Țara Sfântă, în colaborare cu TVR Timișoara, Pelerini români în Grecia și Cartea veche bisericească din Muzeul Catedralei Mitropolitane a Timișoarei.
În timpul cât a fost dascăl la Seminarul Teologic din Caransebeș, a primit hirotonia întru diacon, precum și cea întru preot. A fost hirotesit iconom stavrofor, iar în 8 septembrie 2024 a fost distins cu Ordinul eparhial „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș” de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan al Banatului.
Părintele Ionel Popescu este căsătorit cu doamna ing. Rodica Popescu, implicată activ în activitatea social-filantropică a Parohiei Iosefin, a Fundației „Preot Ioan Olariu” și a Asociației Femeilor Creștin-Ortodoxe, având doi fii: Andrei și Vlad.
Ca preot paroh la Parohia Iosefin din Timișoara, părintele Ionel Popescu se face remarcat prin slujirea remarcabilă la Sfântul Altar, „cu timp și fără timp”, prin darul cuvântului rostit de la amvon cu multă pricepere, putere și convingere și, deopotrivă, printr-o activitate administrativ-bisericească de excepție, reușind să ridice prestigiul acestei parohii la adevărata ei valoare. Astfel, de când slujește și coordonează activitatea pastorală și administrativ-gospodărească la această parohie de frunte a Timișoarei, a organizat cu credincioșii numeroase pelerinaje în țară și peste hotare. A reușit să realizeze renovarea totală, înnoirea și înzestrarea cu mobilier nou și obiecte sfințite a sfântului lăcaș, îngrijindu-se și de renovarea părților deteriorate ale picturii interioare a bisericii, precum și înzestrarea ei cu aparatură modernă de sonorizare, încălzire și aer condiționat.
Părintele Ionel Popescu a reușit să coordoneze și lucrările de renovare din temelie a demisolului bisericii, amenajând aici spații multifuncționale: paraclisul pentru comunitatea credincioșilor cu deficiențe de auz și vorbire, dar și pentru alte activități liturgice, pentru activitățile dedicate tineretului, Asociației Creștin-Ortodoxe „Oastea Domnului”, pentru meditațiile destinate îndeosebi copiilor cu posibilități materiale reduse, dar și pentru conferințele preoțești periodice din cele două protopopiate ale Timișoarei. Sfinția Sa este inițiatorul amplasării frumoaselor icoane de mozaic de pe fațada bisericii, dar și în paraclisul din demisolul acesteia.
În interiorul clădirii anexe a clopotniței bisericii a fost amenajat un paraclis pentru arderea lumânărilor, clopotele bisericii fiind automatizate electronic.
Prin purtarea de grijă și implicarea directă a părintelui paroh Ionel Popescu a fost realizată înnoirea întregului ansamblu parohial, incluzând renovarea sălii de festivități a parohiei și a birourilor, a apartamentelor preoților slujitori și a demisolului clădirii.
De asemenea, părintele Ionel Popescu este inițiatorul realizării și amplasării în curtea parohiei a șapte busturi ale unor personalități timișorene, ctitori ai parohiei și bisericii parohiale, precum și a unei troițe în fața bisericii, întru cinstirea eroilor martiri din cele două războaie mondiale, dar și a celor căzuți în Revoluția din decembrie 1989. Părintele s-a ocupat și de pavarea totală a curții parohiei și a aleii din jurul casei parohiale.
Tot în timpul păstoririi părintelui Ionel Popescu a fost dezvoltată activitatea filantropică a parohiei prin identificarea persoanelor în vârstă, bolnave și singure, precum și a familiilor cu mulți copii din sectorul parohial, în vederea acordării unor ajutoare sociale. A fost, de asemenea, înființată cantina parohială, care funcționează în demisolul ansamblului parohial. Sfinția Sa este și membru fondator și președintele Fundației social-filantropice „Preot Ioan Olariu”, care acordă sprijin financiar credincioșilor vârstnici și bolnavi, burse de studiu elevilor și studenților și se construiesc și se amenajează locuințe pentru familiile nevoiașe. De asemenea, în perioada pandemiei de COVID-19, prin intermediul acestei asociații, dar și al Societății Femeilor Creștin-Ortodoxe din Timișoara, sub coordonarea părintelui Ionel Popescu, au fost achiziționate mai multe produse utile, medicamente și echipamente medicale, precum și aparatură de specialitate pentru mai multe spitale din Timișoara, au fost distribuite alimente pentru sute de persoane și achiziționate tablete electronice pentru elevii nevoiași. În continuare, sunt acordate, prin intermediul asociației, burse elevilor și studenților săraci, precum și sportivilor de performanță, dar și sprijin financiar pentru persoanele refugiate din Ucraina și pentru sinistrați.
Preotul și Omul Ionel Popescu a rămas neschimbat, parcă neatins de curgerea vremii, cu aceeași blândețe și bunătate, păstrându-și umorul fin, dar și competența și hotărârea în tot ceea ce face. Rămâne pentru toți cei care îl cunoaștem chipul păstorului dedicat Bisericii și semenilor, dar și Omul de la care avem mereu multe de învățat.
Prezentul material se dorește și un act de cinstire și recunoștință pentru preotul, profesorul și Omul care a călăuzit cu măiestrie în tainele Teologiei, contribuind fundamental prin exemplul personal la formarea pastorală și duhovnicească a peste douăzeci de generații de elevi seminariști și opt generații de studenți teologi.