Un sultan luminat și reformist, Abdul-Medjid, a reușit să pună la loc în 1852 steaua de argint furată din Biserica Nașterii Domnului din Betleem, pe care scria așa: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus es
Răspunsuri duhovniceşti: „Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă şi vă rugaţi pentru cei ce vă necăjesc“
În ce perioadă nu se fac metanii?
Când ai intrat în biserică, întâi faci trei închinăciuni în mijlocul bisericii; la iconostas faci două metanii, săruţi icoana de pe iconostas şi mai faci o metanie. Tot aşa faci şi la Maica Domnului din mijlocul bisericii. Acestea nu-s oprite niciodată. Nici în ziua de Paşti.
După tipic, nu se fac metanii de vineri seară de la Vecernie, până duminică seară la Vecernie, în cinstea Învierii Domnului. Nu se fac metanii în cele 12 praznice împărăteşti şi de la Paşti, până la Duminică Mare. Însă în locul lor se fac închinăciuni. Închinăciunile nu-s oprite tot anul. Se fac două închinăciuni pentru o metanie. Cine are canon de la duhovnic, să-şi facă metaniile acasă, oricând, că-i sub canon.
Este de folos creştiniIor sa ia părticele acasă?
N-ai voie să iei părticică acasă. Nici un preot n-are voie să dea părticică acasă. Este o mare greşeală a preoţilor care dau părticele acasă! Nu-i voie, Doamne fereşte! Sfântul Simion al Tesalonicului zice: „Preotul care va dă părticele din altar poporului să nu mai fie preot“. Părticica ţi-o scoate preotul în altar şi rămâne în sfântul potir. Ţi-a scos pentru vii şi pentru morţi. Ea rămâne să se sfinţească când se coboară Preasfântul Duh la epicleză. După ce s-a sfinţit, este pusă în dumnezeiescul Sânge, şi atunci ai împărtăşire direct cu Trupul şi Sângele Domnului. Nu să i-o dea omului acasă s-o pună prin castroane. Vai de mine ce nebunie! Cine ţi-a spus că ai voie să dai părticele acasă? Niciodată nu se dau părticele. Să vină la mine preotul care dă părticele!
Cum să ne rugăm pentru vrăjmaşi?
Doamne, miluieşte-i! Iartă păcatele la toţi cei care ne urăsc. Iar dacă soţul este rău, zi aşa: „Doamne, miluieşte pe soţul meu şi-l izbăveşte de ispitele diavolului, să nu mă mai urască, să nu mă mai înjure, să nu mai bea...“, aşa să te rogi pentru el.
Dar la orice duşman care te urăşte şi te ocărăşte, tu să auzi cuvântul Evangheliei: „Iubiţi pe vrăşmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc; binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă şi vă rugaţi pentru cei ce vă necăjesc“. Dar, când te rogi, să nu zici că acela-i vinovat, că nu-ţi ajută Dumnezeu. Ştii ce să zici? „Miluieşte-mă, Doamne, pe mine păcătoasa, că pentru păcatele mele s-a făcut soţul rău. Eu sunt rea.“ Atunci te aude Dumnezeu. Să nu dai vina pe celălalt. Să te găseşti tu vinovat, că dreptatea lui Dumnezeu nu ştim cum este.
Dacă mă găsesc eu vinovat şi mă rog pentru fraţi, Dumnezeu mă aude. Că zice aşa: „În măsura în care te rogi tu pentru cel care-ţi face necaz, dai sabia în mâna lui Dumnezeu ca să se răzbune pe el.“ N-ai voie tu să te răzbuni. Nu. (Ne vorbeşte părintele Cleopa, vol. 6 şi 7)