Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Răspunsuri duhovniceşti: „Două lucruri de geniu are mintea omului: citirea şi rugăciunea“
Ce legătură duhovnicească este între rugăciune şi citirea cărţilor sfinte?
Spun Sfinţii Părinţi că două lucruri de geniu are mintea omului: citirea şi rugăciunea. Ele se ajută permanent una pe alta. Când suntem tulburaţi şi răspândiţi cu mintea, mai mult să citim cuvinte folositoare de suflet. Iar când văzduhul inimii s-a liniştit şi gândurile minţii s-au adunat, mai mult să ne rugăm şi mai puţin să citim.
Cel ce nu face pe deplin voia lui Dumnezeu are voie să îndemne şi pe alţii la fapta bună?
Spune Sfântul Isaac Sirul că „se cade şi celui ce nu face fapta bună să înveţe pe alţii fapta bună, că lipsa faptelor sale o împlineşte folosul cuvântului“. Iar Sfântul Ioan Scărarul zice: „Se cade celui ce învaţă şi nu face, ruşinându-se de cuvintele sale, să înceapă şi el câte puţin a face fapta bună“.
Cum poate omul să aibă mai multă linişte duhovnicească în viaţa aceasta trecătoare?
Prin fuga de griji multe. Acest lucru ni-l arată nouă dumnezeiescul părinte Isaac Sirul, care zice: „Omul cel cu multă grijă nu se poate face blând şi liniştit“. Şi iarăşi zice: „Fără înstrăinarea de griji multe, nu căuta lumină în sufletul tău“. Şi iarăşi: „Mintea tulburată (de griji) nu va scăpa de uitare şi înţelepciunea nu-i deschide uşa acesteia“. Să fugim, deci, de grijile cele mincinoase ale acestui veac, ca să dobândim pacea inimii şi sfânta rugăciune, care este mama tuturor faptelor bune.
În ce constă curăţenia omului?
Curăţenia omului este întreită, şi anume: curăţenia trupului, adică păzirea lui de toate întinăciunile cele trupeşti; curăţenia sufletului, adică slobozirea lui din legătura patimilor celor ascunse care se alcătuiesc în minte, şi a treia, curăţenia minţii, la care ajung numai cei desăvârşiţi, întru descoperirea tainelor dumnezeieşti, după Sfântul Isaac Sirul. (Ne vorbeşte părintele Cleopa, vol. 5, 6)