Recent, a fost publicat volumul „Fiţi şi voi înşivă sfinţi în toată petrecerea vieţii”, editat de părinţii de la Chilia Românească a Sfântului Ipatie din Sfântul Munte. Cartea descrie înaintarea
Răspunsuri duhovnicești: Să nu judecăm preoţii!
În anul 1954, am fost invitat la Bucureşti, la un profesor universitar, Alexandru Mironescu, să vorbesc într-o sală, unde erau peste 50 de persoane, numai miniştri, generali, colonei, profesori, doctori, ingineri, farmacişti, numai oameni din clasa de sus. Era şi părintele Daniil Tudor. El a aranjat să predic, împreună cu părintele Benedict Ghiuş şi părintele Petroniu Tănase.
După ce-am intrat acolo, întâlnirea religioasă a început, aşa cum se cuvenea, cu rugăciune. La un moment dat, se ridică o doamnă şi spune:
- Preacuvioase părinte, eu nu pot pune în acelaşi cântar pe toţi preoţii.
- Dar cine eşti dumneata de cântăreşti preoţii? Ai stat pe scaunul lui Hristos?
- Dar, Preacuvioase, părintele cutare-i sfânt, părintele cutare, care a fost la închisoare, a fost un sfânt, dar ceilalţi preoţi care nu poartă uniforma, care se bărbieresc, care fumează, eu nu-i pot pune în acelaşi cântar.
- Dar, cine ţi-a dat voie să-i pui în acelaşi cântar dumneata şi să cântăreşti preoţii? Că n-ai voie să cântăreşti pe nimeni, că zice aşa Scriptura: «Nu judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi» (Matei 7, 1). Eu pe nimeni n-am voie să judec, pentru că judecătorul nostru este Hristos.
- Vreau să vă spun, că eu mi-am pierdut evlavia către unii preoţi şi eu cred că n-au toţi acelaşi har.
- Rău aţi gândit! Dumneata trebuie să ştii că, dacă ar fi aşa cum zici, n-ar mai fi preoţi pe faţa pământului, fiindcă toţi greşesc. Dar nu-i aşa. Zice Sfântul Ioan Gură de Aur: „A preotului este numai a deschide gura, şi harul lucrează“.
Ia să vă dau un exemplu: Pune dumneata într-un castron de marmură un pumn de galbeni de aur şi pune şi cenuşă. Ia o căldare de apă şi toarnă peste ei. Ce se întâmplă cu cenuşa? S-a amestecat aurul cu apa? A intrat cenuşa în aur? N-a intrat. Aurul este altă fire şi cenuşa alta.
După cum nu se amestecă aurul cu cenuşa, aşa nu se amestecă la preot păcatele lui cu harul care este dat de la Dumnezeu, măcar de ar fi el cât de păcătos. (arhim. Ioanichie Bălan, Ne vorbeşte Părintele Cleopa, vol.7)