Răspunsuri duhovniceşti: Sfânta Liturghie are caracter de jertfă şi de cină

Care este înţelesul tainic, mistic şi dogmatic al Sfintei Liturghii?

Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie, în înţelesul ei mistic, ne pune nouă înainte „întreaga comoară dogmatică şi morală a Bisericii Ortodoxe“. Primul şi cel mai însemnat caracter al Sfintei Liturghii este acela că jertfa liturgică este cu totul identică cu jertfa de pe Golgota, cu singura deosebire că jertfa lui Hristos a fost sângeroasă, iar jertfa liturgică este nesângeroasă. Apoi, jertfa de pe Golgota s-a săvârşit o singură dată şi a avut destulă putere să ispăşească toate păcatele lumii, în timp ce jertfa liturgică se săvârşeşte necontenit până la sfârşitul veacurilor, scopul ei principal fiind de a da fiecărui creştin în parte mântuirea întreagă câştigată de Domnul nostru Iisus Hristos prin jertfa Sa sângeroasă. Sfânta Liturghie are caracter de jertfă şi de cină. În cadrul Sfintei Liturghii, pâinea şi vinul se prefac prin harul Duhului Sfânt în Trupul şi Sângele Domnului, care apoi se împart în dar celor vrednici. De aceea, Sfânta Împărtăşanie se mai numeşte Euharistie, Cina Domnului, Paharul binecuvântarii, Ospăţul dragostei, Sfânta Cuminecătură etc. (A se vedea pe larg „Explicarea Sfintei Liturghii“ de N. Cabasila; „Învăţătura de Credinţa Ortodoxă“, ed. 1952; „Mărturisirea Ortodoxă“ etc.).

Sfânta Liturghie se aduce numai pentru iertarea celor pomeniţi, vii şi morţi, sau şi pentru iertarea şi mântuirea tuturor oamenilor?

Sfânta Liturghie se aduce că jertfă numai pentru cei drept-credincioşi. În prima parte a Sfintei Liturghii pot să stea la biserică şi cei nebotezaţi, adică catehumenii. În cadrul Sfintei Liturghii se fac rugăciuni de obşte pentru mântuirea tuturor oamenilor, cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel. Nominal însă, la Sfânta Liturghie se pomenesc numai cei drept-credincioşi şi cei cărora le îngăduie Sfintele Canoane, care nu au oprire canonică de a li se scoate miride. (arhim. Cleopa ILIE, Convorbiri duhovniceşti III)