Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Răspunsuri duhovniceşti: Sfânta Liturghie are caracter de jertfă şi de cină

Răspunsuri duhovniceşti: Sfânta Liturghie are caracter de jertfă şi de cină

Data: 09 Ianuarie 2009

Care este înţelesul tainic, mistic şi dogmatic al Sfintei Liturghii?

Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie, în înţelesul ei mistic, ne pune nouă înainte „întreaga comoară dogmatică şi morală a Bisericii Ortodoxe“. Primul şi cel mai însemnat caracter al Sfintei Liturghii este acela că jertfa liturgică este cu totul identică cu jertfa de pe Golgota, cu singura deosebire că jertfa lui Hristos a fost sângeroasă, iar jertfa liturgică este nesângeroasă. Apoi, jertfa de pe Golgota s-a săvârşit o singură dată şi a avut destulă putere să ispăşească toate păcatele lumii, în timp ce jertfa liturgică se săvârşeşte necontenit până la sfârşitul veacurilor, scopul ei principal fiind de a da fiecărui creştin în parte mântuirea întreagă câştigată de Domnul nostru Iisus Hristos prin jertfa Sa sângeroasă. Sfânta Liturghie are caracter de jertfă şi de cină. În cadrul Sfintei Liturghii, pâinea şi vinul se prefac prin harul Duhului Sfânt în Trupul şi Sângele Domnului, care apoi se împart în dar celor vrednici. De aceea, Sfânta Împărtăşanie se mai numeşte Euharistie, Cina Domnului, Paharul binecuvântarii, Ospăţul dragostei, Sfânta Cuminecătură etc. (A se vedea pe larg „Explicarea Sfintei Liturghii“ de N. Cabasila; „Învăţătura de Credinţa Ortodoxă“, ed. 1952; „Mărturisirea Ortodoxă“ etc.).

Sfânta Liturghie se aduce numai pentru iertarea celor pomeniţi, vii şi morţi, sau şi pentru iertarea şi mântuirea tuturor oamenilor?

Sfânta Liturghie se aduce că jertfă numai pentru cei drept-credincioşi. În prima parte a Sfintei Liturghii pot să stea la biserică şi cei nebotezaţi, adică catehumenii. În cadrul Sfintei Liturghii se fac rugăciuni de obşte pentru mântuirea tuturor oamenilor, cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel. Nominal însă, la Sfânta Liturghie se pomenesc numai cei drept-credincioşi şi cei cărora le îngăduie Sfintele Canoane, care nu au oprire canonică de a li se scoate miride. (arhim. Cleopa ILIE, Convorbiri duhovniceşti III)

Citeşte mai multe despre:   Liturghie  -   Cuvinte duhovnicești ale Părintelui Cleopa