Recurs la identitate în „biserica scriitorilor“

De curând, la sediul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti a avut loc un eveniment cu totul deosebit - o premieră în istoriografia noastră - marcat de lansarea cărţii "Istoria tradiţiilor şi obiceiurilor la români, vol. I Din preistorie până la mijlocul sec. al XIX-lea, a părintelui prof. dr. Nicolae Cojocaru. Autorul - un cunoscut publicist, semnatar a numeroase cărţi, articole, studii pe teme de etnologie, artă, istorie, literatură, religie - s-a bucurat de participarea unui auditoriu select, format din nume de referinţă ale vieţii noastre culturale.

Academicienii Dimitrie Vatamaniuc, Răzvan Theodorescu, pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie din Bucureşti, scriitorii Passionaria Stoicescu şi George Zarafu, cercetătorii Monica Budiş, Emil Ţîrcomnicu, Mihai Canciovici, Ion T. Alexandru, Rusalin Işfănoni, compozitoarea Felicia Donceanu, pictoriţa Mirela Hagiu au fost câţiva dintre invitaţii de seamă.

În deschidere, scriitorul, poetul, epigramistul George Zarafu, moderatorul întâlnirii, cel care a provocat constant zâmbete pe chipurile celor prezenţi cu epigramele sale, tilcuite pe loc, a dat citire cuvântului de prezentare a cărţii, semnat de acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" al Academiei Române. "Volumul este structurat în cinci capitole în care se acordă spaţii largi prezentării tradiţiilor la geto-daci, daco-romani, cărora le urmează perioadele prefeudală, medievală etc. O bibliografie bogată dovedeşte că autorul şi-a urmărit cu multă acribie demonstraţiile, alegând toate argumentele pe care le consideră necesare pentru susţinerea tezelor referitoare la eterogenitatea şi multitudinea influenţelor care au dus la constituirea structurilor actuale prezentate în tradiţiile româneşti, atât cele care ţin de ciclul vieţii de familie, cât şi cele din ciclurile calendaristice. Avem în faţă o lucrare de 700 de pagini care încifrează o gândire şi o filozofie despre calităţile şi istoria culturii româneşti asupra căreia trebuie să reflectăm", preciza acad. Sabina Ispas.

În continuare, acad. Dimitrie Vatamaniuc, membru al prezidiului, a numit lucrarea pr. prof. dr. Nicolae Cojocaru "o carte excelentă". În aceeaşi cheie şi-a conceput discursul şi părintele decan dr. Ştefan Buchiu, care a punctat printre altele: "Este o fericită coincidenţă că părintele Cojocaru este etnolog, dar şi teolog. A susţinut, de asemenea, şi un doctorat în liturgică, ceea ce face ca cercetarea părintelui profesor să capete în adâncime şi din perspectiva teologică, dânsul fiind un specialist în tradiţiile creştine. Sunt fericit să particip la un astfel de eveniment cultural, în inima Capitalei, aici, în biserica scriitorilor, alături de acest strălucit reprezentant al folclorismului român, dar şi al teologiei noastre ortodoxe."

Când a venit rândul autorului să ia cuvântul, acesta a ţinut mai întâi să mulţumească tuturor celor prezenţi, dar şi unor oameni de seamă ai culturii noastre, care l-au ajutat enorm pe părintele Cojocaru în activitatea sa ca etnolog: regretatul profesor Dumitru Pop, prof. univ. Nicolae Bot, prof. dr. doc. I. C. Chiţimia, care l-a orientat spre studiul sociologic al culturii populare, pe calea Şcolii sociologice a lui Dimitrie Gusti.

Finalul manifestării a fost dedicat unui moment muzical, autentic, susţinut de solista Angelica Flutur, pe care părintele profesor Nicolae Cojocaru a numit-o "Privighetoarea Bucovinei", titlu recunoscut de toţi cei prezenţi prin aplauzele cu care au recompensat prestaţia tinerei artiste.

Un sfert de veac i-a trebuit părintelui prof. dr. Nicolae Cojocaru să documenteze lucrarea dedicată tradiţiilor şi obiceiurilor noastre, cea mai apropiată sufletului său din toată colecţia de cărţi publicate până în prezent. Ani la rând, autorul şi-a petrecut concediile în biblioteca Academiei Române, în arhive, dar şi în alte biblioteci, remarcându-se ca un statornic căutător şi analist al tradiţiilor româneşti.

Cu timpul, a fost nevoit să adopte o metodă a lucrării pe baza ştiinţei istorice, susţinută de o vastă documentare, din cauza lipsei unor surse de inspiraţie în domeniu, şi asta pentru că în etnologie nu s-a mai editat vreodată o asemenea lucrare (publicarea de către Nicolae Densusianu, în 1931, a unei cărţulii despre vechimea tradiţiilor, "Dacia preistorică", s-a dovedit un eşec).

Perfecţionist, riguros, energic, prof. dr. Nicolae Cojocaru a găsit necesară, în "exploatarea" demersului său, susţinerea unui doctorat (cel de-al doilea), care să-l ajute să înţeleagă mai bine fenomenele cercetate. Mai mult, pentru lucrarea "Tradiţii la cultul creştin. Din perioada primară până astăzi" (varianta publicată a celei de-a doua teze de doctorat), a primit premiul "Ion Petrovici" al Academiei Române.

După părerea specialiştilor, "Istoria tradiţiilor şi obiceiurilor la români, vol. I Din preistorie până la mijlocul sec. al XIX-lea este o premieră în maniera ei de abordare. Aceeaşi idee este susţinută şi de pr. prof. dr. Ilie Macar, care numeşte lucrarea "prima istorie a tradiţiilor şi obiceiurilor la români, apărută după îndelungate debatateri pe această temă în domeniul etnologic. ş…ţ O lucrare de mare importanţă pentru cultura şi spiritualitatea noastră, un pas mai departe în cercetarea vestigiilor etnice care stau la baza identităţii noastre de astăzi".

Aceia dintre cititori care vor avea curiozitatea să descopere cel dintâi volum al cărţii vor fi surprinşi de informaţiile variate desprinse din surse istorice, arheologice, lingvistice, etnografice şi folclorice, menite să clarifice situaţia tradiţiilor şi obiceiurilor poporului român pe perioade istorice, urmărindu-le evoluţia din preistorie până în pragul epocii moderne. În cel de-al doilea volum, preconizat să apară peste aproximativ doi ani, vom afla detalii interesante despre istoria tradiţiilor şi obiceiurilor în perioada modernă şi contemporană.