Alegerile prezidențiale și legislative din Statele Unite au venit și s-au dus. A curs multă cerneală și s-au agitat mulți biți. Urmează alegerile din România. Unii s-au bucurat, alții mai puțin.
Restrângerea libertății de exprimare, inclusiv religioasă
Legalizarea „căsătoriei” între persoane de același sex riscă să fie declanșatorul restrângerii unor libertăți concrete și înrădăcinate - cea de conștiință, cea de exprimare, cea religioasă, cea de îndrumare și educare a copilului în conformitate cu convingerile părintelui - în schimbul instituirii unui privilegiu: pretinsa „egalitate” în privința căsătoriei.
Dacă acum, când „căsătoria” între persoanele de același sex nu este acceptată de lege, susținătorii păstrării căsătoriei în limitele firești sunt etichetați ca homofobi, practicanți ai discursului urii, înapoiați-inadaptați, ne dăm seama că după legalizarea acestei „căsătorii” toate calificativele acestea ar putea deveni într-un orizont oarecare de timp încadrări juridice apte să ducă la sancțiuni, autocritică, cursuri de reabilitare-reeducare, demiteri, amenzi, recuperare/reintegrare psihosocială și alte asemănătoare. Nu este produsul imaginației mele - ilustrez această premisă prin trei exemple deja celebre în spațiul occidental. Dincolo de acestea, exemplele din lumea occidentală sunt mult mai numeroase.
În anul 2014, Berndan Eich, creatorul limbajului de programare JavaScript şi cofondator al companiei Mozilla, a fost nevoit să demisioneze din funcţia de CEO al Mozilla după un scandal în care a fost acuzat că a donat 1.000 de dolari pentru susţinerea căsătoriei între un bărbat şi o femeie, în California. Tot ce a făcut Berndan Eich a fost să susţină printr-o finanţare minimală, în calitate de persoană privată, căsătoria dintre un bărbat şi o femeie - nu a spus nimic care să ofenseze pe nimeni, şi-a urmat, doar, propria conştiinţă, într-o dezbatere în care libertatea de conştiinţă este adeseori invocată. Şi pentru aceasta a fost linşat în mediul online şi a fost nevoit să demisioneze de la conducerea propriei companii. Scandalul a ridicat întrebări serioase cu privire la libertatea de exprimare şi libertatea de conştiinţă în Statele Unite ale Americii.
În anul 2012, Jack Phillips, patronul Masterpiece Cakeshop, a refuzat să facă un tort pentru „căsătoria” a doi bărbați, invocând motive religioase şi recomandându-le un alt cofetar care să accepte să le facă tortul. Este important să ştim şi că Phillips le-a spus clienţilor săi că poate să le furnizeze orice fel de produs de cofetărie pentru orice fel de prilej de sărbătoare, dar nu un tort care să celebreze nunta lor, de vreme ce aceasta contravine credinţelor sale religioase. În loc să urmeze recomandarea, cei doi au depus o plângere de discriminare la Divizia pentru Drepturi Civile din Colorado.
Divizia pentru Drepturi Civile din Colorado l-a găsit pe Phillips vinovat şi a ordonat „reeducarea” bărbatului, timp de doi ani - şi nu doar a lui, ci şi a angajaţilor acestuia. Phillips a făcut apel la un tribunal local, apoi, în 2015, la Curtea de Apel din Colorado - şi a pierdut în ambele cazuri. Curtea Supremă din Colorado a refuzat să audieze cazul în 2016, dar Phillips a fost susţinut de The Alliance Defending Freedom (ADF), care a cerut Curţii Supreme a Statelor Unite să-l audieze. În cele din urmă, Curtea Supremă americană a acceptat cazul.
Lobby-ul activist a convins o serie de corporaţii şi de personalităţi din lumea americană să depună un Amicus Curiae împotriva lui Phillips. Începând cu 2012, cofetarul a primit numeroase „emailuri pline de ură”, „ameninţări cu moartea” şi „telefoane obscene” - o altă strategie comună de intimidare pe care am văzut-o şi în cazul familiei pastorului McIlhenny din San Francisco, hărțuită timp de trei ani de activiști. Totuşi, Phillips a avut şi susţinători - o serie de personalităţi afro-americane i-au luat apărarea, susţinând că refuzul lui de a face un tort pentru o „nuntă” homosexuală nu poate fi asociat, în nici un fel, cu discriminarea rasială. Pe lângă reeducare, cofetarul a fost obligat să nu mai facă nici un tort de nuntă - aşadar, dacă a refuzat să facă un tort pentru doi bărbaţi, el a fost obligat să nu mai facă torturi nici pentru căsătoria unui bărbat şi a unei femei. Prin această interdicție, a pierdut cam 40% din veniturile afacerii.
După șase ani de litigii, în luna iunie 2018, Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit în cele din urmă, cu un raport de 7-2, că Jack Phillips NU a fost audiat şi tratat în mod echitabil de Divizia pentru Drepturi Civile din Colorado, iar acest tratament injust a violat libera exercitare a libertăţii religioase prevăzută în Constituţia americană. Practic, cei şapte judecători au arătat, toţi, că Divizia din Colorado nu s-a raportat în mod neutru la credinţa creştină a lui Phillips, ci a dat o decizie care este, în esenţă, împotriva credinţei şi a viziunii creştine.
„Felul cum Divizia pentru Drepturi Civile din Colorado a judecat acest caz nu a respectat obligaţia statului la o poziţie neutră din punct de vedere religios”, a arătat Curtea Supremă. „Modul în care Divizia a tratat cazul denotă o ostilitate clară şi de nepermis împotriva credinţei religioase sincere care a motivat refuzul [lui Phillips].”
Între timp, Jack Phillips a fost dat din nou în judecată, deoarece a refuzat să facă un tort care să marcheze schimbarea de sex a unei persoane transgender.
Am văzut acţiuni similare de hărțuire şi în alte cazuri, spre exemplu, Kim Davis, funcționarul de stare civilă trimis la închisoare pentru că a refuzat să semneze certificatul de căsătorie pentru doi bărbați, povestea că i-a rugat în numeroase rânduri pe cei doi să apeleze la un alt funcţionar de stare civilă care le-ar fi oficiat căsătoria. Cu toate acestea, cei doi bărbați reveneau în mod intenţionat la ea. Este o strategie de intimidare folosită de activiştii agresivi - aceea de a identifica un om care se opunea ideologiei lor, de a-l hărţui şi de a face din el un exemplu, pentru a descuraja, în acest fel, eventuale opoziţii viitoare. A se vedea şi acţiunile cvasiteroriste ale ACT-UP care au atacat în repetate rânduri enoriașii în diverse catedrale din Statele Unite și care, în timpul unui atac, au profanat Sfintele Taine, aruncându-le pe jos și călcându-le în picioare; acţiuni „celebrate” într-un film proiectat în faţa a 150 de liceeni din București, la Cinematograful „Elvira Popescu”.
Așadar, în mod clar, după legalizarea unor „căsătorii” între persoane de același sex nu va mai fi vorba despre acceptarea diferenței, ci despre abolirea ei. Și despre impunerea obligației de a numi diferitul ca identic - cu toate consecințele care decurg de aici.