Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Să învățăm rugăciunea și milostenia de la Sfântul Nicolae
Biserica Ortodoxă l-a sărbătorit curând pe unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din istoria creştinismului, Părintele Nicolae, Arhiepiscopul Mirei din regiunea Licia din Asia Mică. Nu există copil creştin să nu-l fi aşteptat în noaptea ajunului sărbătoririi lui pe Moş Nicolae, care vine şi aduce daruri tuturor. Noi cei care-L urmăm pe Hristos vedem în Sfântul Nicolae imaginea ideală a părintelui bun care dăruieşte în primul rând bucurie în fiecare casă unde este aşteptat.
Ieromonahul Makarios Simonopetritul în lucrarea Sinaxarul-Vieţile Sfinţilor scrie despre Sfântul Nicolae că „a devenit stâlp viu al Bisericii prin râvna sa în apărarea credinţei, precum şi o pildă a sfinţilor ierarhi prin grija sa arhierească. S-a arătat a fi un iconom mărinimos al harului lui Dumnezeu prin nenumăratele minuni înfăptuite pentru cei săraci, părăsiţi sau nedreptăţiţi, precum şi pentru toţi cei care, până în zilele noastre, cer ocrotirea sa părintească”.
Lucru subliniat şi de Icosul din slujba Utreniei a sărbătorii închinate Sfântului Nicolae, care ne invită „să lăudăm acum întru cântări pe Ierarhul, pe păstorul poporului celui din Mira şi pe învăţătorul, ca să ne luminăm prin rugăciunile lui. Că iată s-a arătat întreg, curat şi nestricat cu duhul, aducând lui Hristos jertfă fără de prihană, curate şi lui Dumnezeu bine primită, ca cel ce este ierarh curat şi cu sufletul, şi cu trupul. Pentru aceasta, cu adevărat ocrotitor şi apărător al Bisericii s-a arătat, ca un mare preot al harului lui Dumnezeu”.
În timpul vieţii sale pământeşti din urmă cu 17 veacuri, Sfântul Nicolae „a fost pentru credincioşii săi o adevărată prezenţă vie a lui Hristos, Prietenul oamenilor şi Bunul Păstor; nu exista nenorocire în care să nu le fie oamenilor aproape, nici nedreptate pe care să n-o îndrepte, nici dezbinare pe care să n-o potolească. Pretutideni unde mergea se vădea prin chipul său luminos şi pacea ce o răspândea întreaga sa persoană” (Ieromonahul Makarios Simonopetritul, Sinaxarul-Vieţile Sfinţilor).
De acolo, din Împărăţia lui Dumnezeu, Sfântul Nicolae se roagă Bunului Dumnezeu pentru toţi cei care-i cer ajutorul: „O, preaminunate părinte Nicolae, plângem și alergăm către al tău sprijin, aducând ție acum această puțină rugăciune, ca să ne izbăvești de chinul cel de veci prin rugăciunile tale, ierarhe prealăudate, și să ne învrednicești veșnicei Împărății, ca dimpreună cu tine să cântăm cântarea lui Dumnezeu: Aliluia!”