Sfântul Dimitrie, salvatorul

Cuviosul Dimitrie cel Nou este la propriu salvatorul Catedralei patriarhale din Bucureşti. Şi nu este o vorbă prea mare. Cine a trăit teroarea comunismului când o nouă dimineaţă putea să însemne încă o biserică lipsă din oraş ştie foarte bine despre ce este vorba. Dar merită, pentru lauda Sfântului nostru, care astăzi este prăznuit, şi pentru cei care nu cunosc istoria recentă să aducem aminte câte ceva despre momentul octombrie 1989, cu efecte în decembrie 1989.

Îmi povestea un preot că la hramul Cuviosului Dimitrie din anul căderii comunismului moaştele Sfântului au fost scoase din catedrală şi duse nu afară, unde le vedem acum spre închinarea poporului, ci la Biserica "Sfântul Nicolae" - Vlădica de pe strada 11 Iunie. La directiva Tovarăşului, desigur. Motivul era marea teamă de a nu da cu ochii de pelerini când cei din conducere mergeau la Camera Deputaţilor, pe atunci în Palatul Patriarhiei. Exact în acele zile de octombrie se fixase o sesiune a Marii Adunări Naţionale, iar oficialii ar fi fost răniţi în convingerile lor atee să vadă credinţa oamenilor manifestată făţiş. Pentru că şi atunci, ca şi astăzi, pelerinii stăteau la rând pentru a săruta moaştele. În 1989 se formase un rând de mai bine de un kilometru pe strada 11 Iunie, ocolind pe străduţele din jur. Lipsurile de tot felul le suportau oamenii mai uşor prin rugăciunile către sfinţi. Iar Cuviosul din Deal i-a ajutat mereu. Şi al cui să fie ajutorul dacă nu al lui când ne gândim că foarte puţin mai era până când Ceauşescu ar fi dărâmat Catedrala patriarhală şi ar fi ras totul de acolo, iar Patriarhia ca instituţie ar fi mutat-o la una din mănăstirile Căldăruşani, Radu-Vodă sau Văcăreşti - când aceasta din urmă mai era în picioare. Patriarhul Teoctist punea în seama Sfântului Dimitrie minunea păstrării în picioare a Catedralei patriarhale, căci preşedintele i-a spus în mai multe rânduri că vrea să demoleze biserica de pe Deal. Dorea să facă aici un fel de muzeu, numai să nu mai fie biserica. Patriarhul Teoctist s-a opus, dar mărturisea că era convins că şi rugăciunea către Sfântul Dimitrie a avut efectul acestei ocrotiri. Mutat cu moaştele din locul său la hramul din 1989, Sfântul Dimitrie s-a supărat şi a grăbit mutarea din viaţa aceasta a lui Ceauşescu, la puţin timp după sărbătoarea sa.