Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Sfântul Ioan Gură de Aur: 1600 de ani de la moarte

Sfântul Ioan Gură de Aur: 1600 de ani de la moarte

Un articol de: Cornel Cadar - 12 Oct, 2007

- scrierile sfântului Ioan Gură de Aur „străbat întregul glob pământesc asemeni unor fulgere spintecătoare“ -

Anul acesta este s-au împlinit 1600 de ani de la moartea Sfântului Ioan Crisostomul. Este, fără îndoială, un prilej de a comemora un ilustru sfânt părinte al Bisericii, venerat în Orient şi în Occident.

S-a născut în jurul anului 349 în Antiohia (astăzi Antalya, în sudul Turciei). A fost fiul unui ofiţer din armata imperială. A rămas orfan de tată la o vârstă fragedă. A primit o educaţie aleasă şi se gândea să devină avocat. În anul 368 a primit botezul şi sub influenţa mamei lui, sfânta Antusa, a îmbrăţişat viaţa ascetică, petrecând 6 ani de viaţă monahală în singurătate. În anul 386 a fost hirotonit preot şi a devenit un predicator vestit. În Antiohia, focar al gândirii creştine, compune o operă teologică şi exegetică în care pune în lumină sensul literal al Scripturii. În anul 397 a fost ales episcop de Constantinopol. S-a arătat un păstor adevărat, străduindu-se mult pentru redresarea morală a clerului şi a credincioşilor. A lucrat la evanghelizarea satelor, la ridicarea de spitale, a luptat împotriva arianilor, a predicat biciuind viciile şi nepăsarea. Predicile lui durau adesea mai mult de două ore. A criticat luxul şi abuzurile curţii imperiale. Şi-a atras duşmănia împărătesei Eudoxia, fiind silit să ia drumul exilului de două ori: în 403 şi 406. Apăsat de suferinţă, a murit la Comana, în Pont, la 14 septembrie 407, epuizat, împărtăşind suferinţele lui Cristos pe care nu a încetat să-l vestească. A murit pe drumul exilului, zicând: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate. Amin“. Teodosie cel Tânăr, fiul împăratului Arcadie, va scoate din mormântul de la Comana rămăşiţele pământeşti ale sfântului şi le va aduce la Constantinopol, unde au ajuns în ziua de 27 ianuarie 438.

Ioan a rămas în memoria creştinilor ca un predicator al cuvântului lui Dumnezeu, pe care şi-a întemeiat activitatea sa pastorală; un extraordinar interpret şi predicator, încât i-a fost atribuit încă din secolul a V-lea titlul de „Crisostomul“, „Gură de Aur“, şi a cărui contribuţie la formarea liturgiei bizantine este cunoscută tuturor.

După vicisitudini istorice complexe, începând cu 1 mai 1626, trupul său se odihneşte în bazilica „Sfântul Petru“ din Vatican, iar la 27 noiembrie 2004, Ioan Paul al II-lea a dăruit o parte a relicvelor Sanctităţii sale patriarhului ecumenic Bartolomeu I. „În acest fel, acest mare sfânt părinte al Bisericii este venerat acum atât în bazilica vaticană cât şi în biserica «Sfântul Gheorghe» din Fanar“, a spus papa Benedict al XVI-lea în mesajul trimis Simpozionului interconfesional de la Tinos (Grecia), care a avut loc între 16 şi 19 septembrie, cu tema „Sfântul Ioan Crisostomul, punte între Orient şi Occident“.

Acestui sfânt părinte, Benedict al XVI-lea i-a dedicat două cateheze de miercuri dimineaţă la audienţa generală (19 şi 26 septembrie).

Filozof şi retor, eremit şi păstor de suflete, sfântul Ioan Gură de Aur a exercitat la început slujirea sa în oraşul natal, Antiohia Siriei. Asupra acestei perioade s-a concentrat papa în prima cateheză, subliniind ideea de bază a sfântului: o societate întemeiată pe valorile creştine este puternică şi durabilă, datorită stabilităţii familiei şi urmăririi binelui comun.

Suveranul pontif a subliniat la Ioan Gură de Aur preocuparea pentru prezenţa laicilor autentic creştini în familie şi în societate.

Vârsta copilăriei este aceea în care se pot da „marile directive, linia justă a vieţii“. Căsătoria, dacă poate conta pe soţi bine pregătiţi în valorile creştine, dispune de o trainică barieră în calea divorţului. Iar viaţa socială poate fi la fel de pozitivă dacă este bazată pe principiul „de a nu ne interesa doar de noi“.

Cele 17 tratate, 700 de omilii şi 241 de scrisori elaborate de sfântul antiohean şi ajunse până la noi, a explicat Benedict al XVI-lea, demonstrează caracterul practic al învăţăturilor sale.

În a doua cateheză, papa a continuat reflecţia despre Sfântul Ioan Gură de Aur, după numirea, în anul 397, ca arhiepiscop de Constantinopol. Benedict al XVI-lea a subliniat cum Ioan a proiectat reforma Bisericii: austeritatea reşedinţei episcopale, grija deosebită faţă de săraci, încât era cunoscut ca „acela care împarte pomeni“, crearea de instituţii caritative.

A fost un om auster în mijlocul luxului de la curtea bizantină, fascinat de modelul primei comunităţi creştine unite printr-o fraternitate ce nu acorda importanţă persoanelor în baza poziţiei lor sociale, dar le considera prin prisma credinţei.

Un copist anonim consemna că scrierile sfântului Ioan Gură de Aur „străbat întregul glob pământesc asemeni unor fulgere spintecătoare“. În „Omilia asupra cap. 26 din «Faptele Apostolilor»“ se adresa ascultătorilor spunând: „Când ne întoarcem în casele noastre, să întindem două mese: una cu bucate pentru trup, alta cu bucate din Sfânta Scriptură“.