În dimineața zilei de 17 iunie 2025, într-un salon al Spiridoniei Iașilor s-a auzit glasul poetului Nicolae Turtureanu rostind cu ultimele puteri „Îngăduiți-mi să respir”, titlul interzis de cenzura vremii,
Sfintele Femei Mironosiţe, „apostolii Apostolilor”
Duminica trecută le-am cinstit pe Femeile Mironosiţe. Ele sunt „martorii nemincinoşi” ai Învierii pe care au vestit-o Apostolilor. Sfântul Ioan Gură de Aur le numeşte „apostolii Apostolilor”, pentru că ele aduc ucenicilor Domnului vestea Învierii.
Evangheliile ne relatează că în prima zi a săptămânii, când se lumina de ziuă, duminică, Domnul nostru Iisus Hristos a înviat. Nu există martori direcţi ai momentului Învierii Mântuitorului. Modul în care s-a produs Învierea este o taină. Femeile Mironosiţe sunt cele care găsesc mormântul gol, devenind astfel primii martori ai Învierii. Prezenţa lor în ziua Învierii la mormântul Domnului le oferă ocazia să fie cele care primesc vestea de la înger că Hristos a înviat. Astfel, ele sunt primii martori ai Învierii Domnului nostru Iisus Hristos şi, după cum ne spune Sinaxarul, „au văzut cele dintâi Învierea şi au binevestit-o Ucenicilor”.
Conform tradiţiei creştine, Femeile Mironosiţe sunt: Maria Magdalena, Salomeea, Ioana lui Huza, Marta şi Maria, surorile lui Lazăr, Maria lui Cleopa, Suzana, la care se adaugă şi alte femei ale căror nume nu le cunoaştem. Ele sunt un exemplu de devotament, curaj, dragoste şi credinţă în urmarea lui Hristos pentru toţi creştinii şi sunt cinstite ca mărturisitoare ale Învierii Domnului.
Cea mai cunoscută dintre Femeile Mironosiţe este Maria Magdalena. Ea merge la Roma, unde a relatat împăratului Tiberius viaţa şi activitatea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, despre nedreptul proces care a dus la răstignirea şi moartea Lui, dar mai ales a mărturisit Învierea Sa. În urma acestui episod, împăratul „a dat unei morţi neaşteptate pe Pilat şi pe arhierei”, după cum aflăm din Sinaxar. Din Roma merge la Efes, unde se afla Sfântul Ioan Evanghelistul, ajutându-l în misiunea lui apostolică. Acolo a şi murit, fiind înmormântată de Sfântul Apostol Ioan Teologul.
Salomeea, după cum aflăm din Sinaxar, este „a doua mironosiţă”, fiind „fiica lui Iosif Logodnicul, care a avut ca soţ pe Zevedei, din care s-au născut Ioan Evanghelistul şi Iacov”. Tradiţia creştină consemnează că Dreptul Iosif era văduv când a devenit ocrotitorul Sfintei Fecioare Maria şi avea patru fii: Iacov, Iosi, Simion, Iuda, şi trei fiice: Estera, Tamara, Salomeea lui Zevedei.
A treia mironosiţă este Ioana, soţia lui Huza. Acesta era administratorul palatului regelui Irod Antipa. Ea este amintită alături de celelalte femei mironosițe în ziua Învierii. Următoarele mironosiţe sunt surorile lui Lazăr, Maria şi Marta. După ele vine Maria lui Cleopa. A fost soţia lui Cleopa, unul dintre cei 70 de ucenici ai Mântuitorului, şi L-a urmat încă de la începutul activităţii Sale mesianice din Galileea. A şaptea mironosiţă este Suzana. Ea este menţionată de Sfântul Evanghelist Luca: „şi Suzana şi multe altele care le slujeau din avutul lor” (Luca 8, 3).
Pentru întreaga lume creştină ele sunt „binevestitoarele Învierii lui Hristos”, după cuvântul Sfântului Nicolae Velimirovici.