Un sultan luminat și reformist, Abdul-Medjid, a reușit să pună la loc în 1852 steaua de argint furată din Biserica Nașterii Domnului din Betleem, pe care scria așa: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus es
Sfinți din Sfânta Scriptură
Editura Episcopiei Sălajului, Credință și viață în Hristos, a tipărit la Zalău, în anul mântuirii 2024, o lucrare originală care marchează dorința de familiarizare și cunoaștere a vieții unora dintre persoanele bineplăcute lui Dumnezeu, amintite în Sfânta Scriptură, alcătuită de Preasfințitul Petroniu Florea, Episcopul Sălajului.
Ecoul tainic al cuvintelor Ci, după Sfântul Care v‑a chemat pe voi, fiţi şi voi înşivă sfinţi în toată petrecerea vieţii. Că scris este: „Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt Sfânt” (1 Petru 1, 15‑16) cheamă întreaga suflare omenească spre sfințenie. Asemănarea cu Dumnezeu prin desăvârșire, oglindită de cuvintele: Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este (Matei 5, 48), revarsă către cei bineplăcuți lui Dumnezeu darul sfințeniei.
În literatura duhovnicească și în domeniul teologiei patristice sunt evidențiate personajele cu viețuire sfântă ale diferitelor perioade ale istoriei, însă nu trebuie să uităm că Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi (Evrei 13, 8). De aceea, dintotdeauna, sfinții sunt în comuniunea dragostei care depășește barierele temporale.
Astfel, Sfinții din Sfânta Scriptură, amintiți de către Preasfințitul Părinte Petroniu, sunt exemplele necesare timpului binecuvântat al Postului Mare, prin care conștientizăm și accentuăm dragostea noastră față de Dumnezeu, Cel minunat întru sfinții Săi (Psalmul 67, 36).
Lucrările omiletice de până acum prezintă într‑o oarecare măsură și sfinții din Scripturi, însă mulți dintre ei rămân inaccesibili.
Cartea de față, care însumează aproape 600 de pagini, respiră aerul inspirat al Scrierilor din Vechiul și Noul Legământ.
Dacă îmi este îngăduită o ușoară comparație cu lecturile Postului Mare, vreme în care a apărut lucrarea amintită, aș spune că autorul aduce cu Sfântul Andrei Criteanul.
Dincolo de diferența de abordare, de elevația sau simplitatea expunerii, la distanța celor 1.300 de ani, cei doi autori sunt preocupați de chipurile pline de lumină și faptele notabile întâlnite în Vechiul și Noul Testament.
Șirul sfinților din paginile Scripturii este destul de lung. Cei mai mulți dintre ei sunt puțin cunoscuți. Abia exegeții și teologii distinși îi reperează. Sunt și câteva exemple, ale celor renumiți, între care Sfânta Fecioară Maria, Sfântul Ioan Botezătorul, Sfinții Îngeri, Arhanghelii, Evangheliștii, Apostolii, Femeile Mironosițe și alții, care se încadrează într‑o galerie luminoasă și cunoscută.
Dumnezeu este sfințenie, iar cei care s‑au aflat în preajma Lui au gustat din ea. Unii, din belșug, alții ajungând la această măsură duhovnicească prin rânduiala lui Dumnezeu, într‑o minunată conlucrare cu Harul Lui.
Autorul ne arată că Dumnezeu nu vrea moartea păcătoșilor: Precum este adevărat că Eu sunt viu, tot aşa este de adevărat că Eu nu voiesc moartea păcătosului, ci ca păcătosul să se întoarcă de la calea sa şi să fie viu. Întoarceţi‑vă, întoarceţi‑vă de la căile voastre cele rele! (Iezechiel 33, 11).
Sfinții au gustat din marele dar al lui Dumnezeu și încearcă să‑l transmită mai departe... Acesta este exemplul spre care trebuie să privim!
Cartea se deschide cu prezentarea Sfinților Îngeri și mai cu seamă a celor trei Arhangheli cunoscuți: Mihail, Gavriil și Rafail. Acestora le urmează drepții și sfinții din Vechiul Testament, adăugându‑se și prorociile lor.
Dintre ei, foarte puțini erau accesibili prin cinstirea în calendar și prin lectura vieții, aflată între preocupările slujitorilor Bisericii, mai ales la zilele sărbătoririi.
Despre Sfinții din Vechiul Legământ, cu excepția Sfinților Arhangheli, care sunt prezenți și în Legea cea Nouă, nu știm prea multe. Din Sfânta Scriptură ori lucrările omiletice și catehetice cunoaștem câte ceva despre Regele David și despre marii proroci, între aceștia fiind prezentat în mod deosebit, nu pentru importanța scrierii, ci pentru exemplul lăsat, Ilie Tesviteanul; apoi alte aspecte despre Isaia, Sfinții trei tineri, Prorocii Daniel și Zaharia. De asemenea, câteva informații sunt descoperite despre Dreptul Iov, mult‑răbdătorul.
Pe lângă chipul cunoscut al Maicii Domnului, care ni se relevă mereu într‑o lumină deosebită, Scriptura îi menționează și pe cei apropiați perioadei în care Fecioara Maria L‑a născut pe Mântuitorul lumii: Zaharia și Elisabeta, cel mai mare între cei născuți din femeie, Simeon și Prorocița Ana, Sfinții Evangheliști și Apostoli, ori unii sfinți din vremea Mântuitorului Iisus Hristos.
În mod episodic, apar pline de frumusețe și chipurile, chiar succint realizate, ale lui Nicodim, Zaheu, Fotini Samarineanca sau al lui Longhin sutașul.
Femeile Mironosițe nu sunt omise în șirul Preasfințitului Petroniu, alături de cei șapte diaconi, ucenici ai Mântuitorului sau ajutători și apropiați colaboratori ai Sfinților Apostoli.
Prea puțin sunt familiari, chiar și pentru cititorii sârguincioși ai paginilor cărții Faptele Apostolilor sau ale Epistolelor. De aceea, mai ales prin acest capitol, lucrarea se remarcă printr‑o notă de originalitate.
Ucenicii Apostolilor sunt rareori prezentați în studii ori cărți de specialitate.
Dintru început constatăm că volumul constituie o evidentă notă de singularitate în abordarea beletristică duhovnicească de acest fel, cel puțin în ceea ce privește spațiul creștinismului răsăritean. Nu doar din acest motiv este de mare folos slujitorilor Bisericii în vremea pregătirii predicii, precum și celor care doresc să‑și ducă viața în Duhul Sfintei Scripturi.
Numeroasele exemple prezentate între paginile cărții Sfinți din Sfânta Scriptură arată că sfințenia este posibilă, rămânând un deziderat pe care îl putem atinge chiar și în vremurile contemporane, când mari tentații, curente și tulburări au perturbat mersul tihnit al lumii de altădată.
Fie că cei amintiți au fost oameni drepți și temători de Dumnezeu, care au transmis cuvântul Lui printre semeni, fie că au fost cei prin care s‑a lucrat mântuirea noastră, fie că au fost mesagerii care au mers până la marginile pământului, ori cei șapte Diaconi, sau Femeile Mironosițe, care au ajuns primele la Mormânt, fie că sunt cei aleși de Mântuitorul și apoi de Apostoli, neuitând că au fost 70 de Ucenici pe lângă cei 12 Apostoli, toți cei pomeniți în lucrarea de față constituie pleiada de Sfinți ai Scripturilor.
Cuvintele Secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini; rugaţi deci pe Domnul secerişului ca să scoată lucrători la secerişul Său (Luca 10, 2) descriu jertfa celor care au pătimit pentru Hristos, mergând ca niște oi în mijlocul lupilor…
Porunca Mântuitorului adresată lor și nouă este cât se poate de actuală: În orice casă veți intra, întâi ziceți: Pace casei acesteia. Şi de va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, iar de nu, se va întoarce la voi (Luca 10, 5‑6).
Tulburătoare cuvinte! Să ne străduim ca pacea pe care o aduc sfinții să rămână la noi pentru a ne împărtăși din ea, ca pregustare a bucuriei și luminii din Împărăția lui Dumnezeu.
Adresăm cuvinte de apreciere Preasfințitului Petroniu, în mod deosebit, pentru volumul Sfinți din Sfânta Scriptură, care abundă de teme și abordări inedite, precizie și diversitate, însușiri care îl impun în spațiul lucrărilor omiletice importante de lecturat de către orice slujitor al Bisericii.
Se cuvine a fi felicitat pentru inițiativă, formatul editorial, conținut, originalitate și inspirație, apreciind atât preocuparea, cât și contribuția importantă la reliefarea drumului către sfințenie, singurul cu adevărat important dintre cele pe care le străbatem în viață.