Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Și ce va mai fi

Și ce va mai fi

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 21 Noiembrie 2022

Firește, nu e neapărat datoria jurnalistului să facă previziuni. Dar în spațiul public plutesc atâtea preziceri, neapărat negative, preferabil catastrofice, cu speranța că în felul acesta va crește audiența, încât măcar din când în când te simți îndemnat să riști altfel de pronosticuri, măcar de dragul unui cât de cât echilibru.

1. Nu vom coloniza niciodată alte planete sau alte corpuri cerești. Efortul - tehnic și financiar - ar fi mult prea mare. Din fericire, nu va fi nevoie. Criza de suprapopulare este o falsă problemă. În acest moment, când suntem 8 miliarde, este locuită doar 10% din suprafața uscatului. Cheltuielile pentru a dezvolta localități în zone deșertice, muntoase, reci etc. sunt incomparabil mai mici decât de a popula alte planete. Pe de altă parte, pentru agricultură e folosită 38% din suprafața uscatului. Aici, soluțiile sunt multiple și unele sunt deja folosite, inclusiv plante care cresc direct în magazine, fără a avea rădăcinile în pământ sau în apă. Agricultura intensivă o va domina tot mai mult pe cea extensivă, cu culturi anuale multiple pe același teren, culturi supraetajate etc.

2. Criza internațională provocată parțial de războiul din Ucraina nu va atinge nivelurile de dramatism ale celei din 2007-2009, din care, cum știm, statele au ieșit cu bine.

3. Efectele secundare pozitive ale războiului din Ucraina vor fi (sunt deja) spectaculoase: UE și, în general, Occidentul sunt mai unite ca oricând, cooperând benefic pe toate planurile; forțată de împrejurări, lumea întreagă accelerează măsurile de folosire a energiilor alternative; acest lucru va avea efecte pozitive și în ceea ce privește reducerea poluării și frânarea schimbărilor climatice; Occidentul își va lua mult mai multe măsuri de sigu­ranță, politice, economice și militare deopotrivă.

4. Criza internațională energetic-economică va afecta România mult mai puțin decât alte state. România e aproape independentă energetic și va învăța să folosească toate posibilitățile; microhidrocentrale, energie eoliană, solară, geotermică etc.

5. În același timp, România va profita - economic, diplomatic și militar - de postura sa altfel in­­grată de graniță estică a UE și NATO. Așa cum Occidentul sprijină din toate puterile Ucraina, are tot interesul să sprijine și să întărească și România.

6. Oricâte încercări ne așteaptă, ne vom adapta la toate, cum am făcut și până acum.

7. Medicina este probabil domeniul în care s-au realizat și vor continua să se realizeze cele mai spectaculoase progrese. Protezele funcționale, legate la sistemul nervos, cipurile implantate în creier, transplanturile, pacemakerurile și, mai nou, miniaparatele de resuscitare automată implantate în corp, operațiile cu laser, roboții chirur­gicali și chirurgia la distanță sunt deja o realitate. Vor urma probabil nanoroboții, acționând direct în zonele afectate.

8. În educaţie, principiul concurenţei va fi înlocuit - ca în Finlanda - cu cel al colaborării. Acest lu­cru va fi însoțit pe scară largă de dizolvarea formalismului, transformarea relației pro­fe­sor- elevi într-una cât mai asemănătoare cu relația părinți-copii, reechilibrarea balanței dintre materii - toate trebuie să fie la fel de importante, in­clu­siv educația fizică, educația financiară, educa­ția civică, logica, retorica etc.

9. Tendințele secularizante se vor stinge treptat. Azi, 93% dintre pământeni sunt credincioși. În vi­i­tor, procentul va fi la fel, poate chiar mai mare.