„Umblaţi cât aveţi Lumina”

Din pasajul evanghelic citit în cadrul Sfintei Liturghii în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (Matei 25, 31-46), a treia duminică din perioada Triodului, premergătoare Postului Mare, aflăm care sunt criteriile după care oamenii vor fi judecaţi de Hristos-Domnul la a doua Sa venire pe pământ. După despărţirea de trup a sufletului, acesta participă la o judecată particulară, însă este provizorie, incompletă şi nedefinitivă, deoarece se aşteaptă rezultatul faptelor bune sau rele ale omului până la sfârşitul lumii. Astfel, starea sufletului după moarte se poate schimba în funcţie de repercusiunile faptelor sale asupra celor rămaşi încă vieţuitori în trup şi a naturii întregi. Un exemplu bun oferit celor din jur, o carte care prin conţinutul ei duhovnicesc schimbă pe cei ce o citesc, îndemnându-i la fapte bune, ctitorirea unei biserici în care mulţi credincioşi îşi vor fi aflat liniştea, pacea şi bucuria sufletească ş.a., toate acestea pot schimba starea sufletului după despărţirea de trup din bine în mai bine. Aceasta se petrece însă până la momentul Judecăţii de Apoi sau Judecăţii universale, când Fiul Omului, Iisus Hristos Domnul, va veni întru slava Sa pentru a judeca lumea întreagă. În ziua pe care numai Domnul o ştie, Hristos, Dreptul Judecător, va şedea pe tronul slavei Sale „şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile, şi-i va despărţi pe unii de alţii precum desparte păstorul oile de capre” (Matei 25, 32).

Judecata universală va fi completă, definitivă şi înfricoşătoare. Dar de ce înfricoşătoare? Din mai multe motive. În primul rând, pentru că în univers se vor produce o mulţime de schimbări tulburătoare, după cum aflăm din Sfânta Evanghelie după Matei la capitolul 24: „Iar îndată după strâmtorarea acelor zile, soarele se va întuneca şi luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerului se vor zgudui” (Matei 24, 29). În al doilea rând, Judecata de Apoi va fi înfricoşătoare prin caracterul ei universal, desăvârşit şi definitiv. Iar în al treilea rând, pentru faptul că pe mulţi îi va surprinde criteriul după care vom fi judecaţi: nu doar pentru faptele rele pe care le-am săvârşit, ci şi pentru binele pe care puteam să-l facem şi nu l-am făcut.

Să luăm aminte aşadar la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos Care ne îndeamnă: „Umblaţi cât aveţi Lumina, ca să nu vă prindă întunericul. Căci cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge” (Ioan 12, 35). Fiind lumină pentru cei mai neînsemnaţi dintre oameni, omenoşi şi milostivi faţă de cei aflaţi în nevoi, vom fi numiţi binecuvântaţi de Împăratul Judecător şi vom moşteni Împărăţia cerurilor, fiindcă în toţi cei săraci, bolnavi, lipsiţi şi umiliţi se află tainic Însuşi Iisus Hristos, Împăratul slavei (Ps. 23, 7).