Alegerile prezidențiale și legislative din Statele Unite au venit și s-au dus. A curs multă cerneală și s-au agitat mulți biți. Urmează alegerile din România. Unii s-au bucurat, alții mai puțin.
Vizita Părintelui Patriarh Daniel în Franţa
În perioada 9-17 iulie 2009, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, însoţit de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române, a efectuat o vizită canonică în Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale, cu sediul la Paris. De asemenea, Preafericirea Sa a participat la cea de-a treisprezecea Adunare Generală a Conferinţei Bisericilor Europene, care a avut loc la Lyon, între 15-21 iulie 2009. În cadrul vizitei în Franţa, Patriarhul Daniel a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Institutului Teologic Ortodox „Sfântul Serghie“ din Paris şi a sfinţit două biserici. Tot în cadrul acestei vizite, pe 10 iulie 2009, delegaţia Bisericii Ortodoxe Române s-a întâlnit cu reprezentanţii Adunării Episcopilor Ortodocşi din Franţa. Din program au mai făcut parte o vizită oficială la Ambasada României la Paris, întrevederi cu reprezentanţi ai unor Biserici Ortodoxe surori şi ai altor Biserici creştine, precum şi vizitarea unor obiective religioase şi culturale din Paris. Vizita Patriarhului Daniel în Franţa este prima vizită a unui patriarh român în această ţară, din ultimii 70 de ani.
Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, condusă de PF Părinte Patriarh Daniel, a ajuns în după-amiaza zilei de 9 iulie în capitala Franţei, fiind întâmpinată la Catedrala mitropolitană „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ de Înalt Preasfinţitul Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, şi de mulţimi de credincioşi. Din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române au făcut parte mai mulţi ierarhi români, majoritatea foşti studenţi ai Institutului „Sfântul Serghie“: IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, IPS Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, IPS Iosif al Mitropoliei Române a Europei Occidentale şi Meridionale, PS Siluan al Italiei, PS Timotei al Spaniei şi al Portugaliei, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului. Au fost prezenţi, de asemenea, şi IPS Natanael al Americii, PS Macarie al Europei de Nord, PS Marc Nemţeanul, Episcop-Vicar al Mitropoliei Europei Occidentale şi Meridionale.
În cuvântul rostit cu prilejul sosirii în Catedrala din Paris, Patriarhul României şi-a exprimat bucuria întâlnirii cu românii în această catedrală-simbol. „În această biserică, o mulţime de intelectuali, scriitori, artişti, oameni de ştiinţă români au păstrat legătura cu moşii şi strămoşii noştri prin rugăciune şi întreolaltă au păstrat simţirea româneacă. Era un colţ de ţară în mijlocul Parisului, o prezenţă românească care a contribuit la păstrarea identităţii noastre etnice, dar în acelaşi timp şi la dialogul, cooperarea şi înfrăţirea dintre români şi francezi“, a menţionat Părintele Patriarh, la sosirea în capitala Franţei.
▲ Patriarhul României, Doctor Honoris Causa al Institutului „Sfântul Serghie“
Pe 9 iulie, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Institutului de Teologie Ortodoxă „Sfântul Serghie“. În cuvântul de Laudatio, prof. Jean-François Colosimo, profesor de Patrologie, a făcut elogiul marilor personalităţi române (Eugen Ionescu, Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade etc.) care au trecut prin Paris, arătând legătura de „înrudire“ dintre România şi Franţa. Preafericitul Daniel a fost pus laolaltă cu aceste mari personalităţi, fiind numit „un intelectual de seamă şi un teolog“ prin prisma activităţii sale profesorale timp de 10 ani şi a diferitelor apariţii editoriale.
Preafericirea sa este fondator de şcoli teologice, de biblioteci, de seminarii, dar cel mai important, este fondatorul unui „veritabil ansamblu mass-media“ al Bisericii Ortodoxe Române, care face ca cuvântul Evangheliei să intre, prin aceste mijloace, în casele tuturor românilor, este fondator de cantine şi dispensare pentru săraci, de spaţii socioculturale pentru studenţi etc., ceea ce face ca activitatea sa să fie cu adevărat vastă şi complexă“, a motivat Colosimo decizia ca cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii noastre sa fie distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al instituţiei de învăţământ teologic francez.
Părintele Patriarh a rostit, cu acest prilej, prelegerea cu titlul „Libertate şi responsabilitate în Biserică“, precizând că nu putem vorbi despre libertate şi responsabilitate în Biserică fără a ne raporta la tema comuniunii, căci teologia eclesială ortodoxă este, în esenţă, o teologie a comuniunii la toate nivelurile vieţii Bisericii, în care libertatea este percepută în relaţia concretă a omului cu Dumnezeu, cu aproapele şi cu întreaga creaţie.
Vorbind despre „o eclesiologie a libertăţii în Duhul Sfânt“, Patriarhul nostru a menţionat că lucrarea mântuirii, al cărei temei este Persoana divino-umană a lui Hristos, se împărtăşeşte, prin Duhul Sfânt, în viaţa Bisericii, care este tocmai comuniunea oamenilor cu Dumnezeu şi între ei, adică koinonia după chipul Sfintei Treimi. „Se ridică totuşi o întrebare: «Cum pot structurile unei Biserici ierarhizate oferi experienţa libertăţii?». Această întrebare este legată de modul în care este înţeleasă Biserica şi de felul în care este definită libertatea. Fără a intra în dialectica conflictuală care opune instituţia evenimentului, structura profetismului, stabilitatea dinamismului, să spunem doar că, dacă Biserica este înţeleasă în termeni de autoritate şi de putere, atunci libertatea în Biserică se defineşte în raport cu această autoritate; dar dacă Biserica este în primul rând spiritualitate, adică este viaţa Duhului Sfânt împărtăşită oamenilor, libertatea este tocmai această experiere a Duhului Sfânt, căci «acolo unde este Duhul Domnului, acolo este libertate» (II Corinteni 3, 17) şi, prin urmare, nu mai trebuie început cu problema libertăţii în Biserică, ci cu aceea a Bisericii ca libertate“, a subliniat Patriarhul României.
▲ Întâlnire cu reprezentanţii Adunării Episcopilor Ortodocşi din Franţa
Tot în cadrul vizitei canonice în Mitropolia Ortodoxă a Europei Occidentale şi Meridionale, pe 10 iulie 2009, delegaţia Bisericii Ortodoxe Române s-a întâlnit la Catedrala ortodoxă română din Paris cu reprezentanţii Adunării Episcopilor Ortodocşi din Franţa.
Această adunare este compusă din toţi episcopii ortodocşi din Franţa, reprezentanţi ai diferitelor Patriarhii, şi este condusă de Înalt Preasfinţitul Emanuel, reprezentant al Patriarhiei Ecumenice. S-a discutat despre unitatea Ortodoxiei în Franţa, ca paradigmă pentru unitatea ortodoxă dintre Bisericile autocefale. Tot în cursul acestei întâlniri s-a vorbit despre legăturile media care ar trebui să se realizeze între Bisericile Ortodoxe autocefale şi comunităţile din diaspora, în acest sens Părintele Patriarh propunând ca, anul viitor, Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române să organizeze o astfel de întâlnire cu presa ortodoxă din Franţa.
▲ Un eveniment „mare şi binecuvântat“ pentru românii ortodocşi din Franţa
În Duminica a V-a după Rusalii, Patriarhul României, PF Părinte Daniel, a săvârşit slujba de resfinţire a altarului Catedralei mitropolitane din Paris, de pe strada Jean de Beauvais, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail“ şi „Sfântul Ioan Evanghelistul“. Alături de Preafericirea Sa au slujit 13 ierarhi ai Bisericii noastre, în prezenţa oficialităţilor din ţară şi a unui număr impresionant de preoţi şi credincioşi.
Tot în această zi a fost inaugurat şi Centrul de studii teologice „Dumitru Stăniloae“, din strada Jean de Beauvais.
Patriarhul nostru a rostit un cuvânt de învăţătură despre semnificaţia ritualului resfinţirii altarului, prin care a subliniat faptul că „această slujbă arată legătura noastră cu Sfânta Scriptură, cu Sfânta Tradiţie, dar şi modul în care Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie au fost gândite teologic şi exprimate de toţi. Resfinţirea altarului bisericii cu hramul „Sfinţii Arhangheli“ de pe strada Jean de Beauvais din Paris este un eveniment mare şi binecuvântat pentru toţi românii, în mod special pentru clericii şi credincioşii români care se adună în această sfântă biserică plină de istorie şi spiritualitate, pentru a păstra vie flacăra credinţei ortodoxe strămoşeşti şi dragostea faţă de ţară şi de valorile autentice româneşti“.
Ambasadorul român la Paris, domnul Teodor Baconsky, prezent la acest eveniment, a transmis mesajul preşedintelui României, Traian Băsescu, pentru comunitatea Bisericii „Sfinţii Arhangheli“, care a spus că „este de datoria mea să vă cer iertare pentru toate neplăcerile suferite de membrii comunităţii dumneavoastră pe perioada regimului comunist şi vă asigur de tot respectul şi de toată preţuirea mea“.
De asemenea, a vorbit şi IPS Arhiepiscop Natanael, cel care, pe o perioadă de 10 ani, a fost episcop şi părinte al acestei comunităţi. Înalt Preasfinţia Sa a spus că este bucuros că a putut păstori această biserică în drumul ei spre „Biserica-mamă“ şi că decizia de la data de 10 mai, aceea ca această biserică să revină sub Biserica-mamă, a fost o decizie călăuzită de Duhul Sfânt.
Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail“, situată în cartierul Latin din Paris, pe strada Jean de Beauvais, datează din secolul al XIV-lea. În 1882, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a cumpărat vechea capelă a colegiului Dormans-Beauvais, transferând aici sediul parohiei ortodoxe române din Paris, înfiinţată în 1853.
După o istorie zbuciumată, lăcaşul de cult a reintrat anul acesta, la data de 10 mai, în comuniune canonică cu Patriarhia Română. O dată cu sfintele slujbe de pe 12 iulie, lăcaşul de cult a devenit Catedrală mitropolitană a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale.
▲ Sfinţirea bisericii din lemn de la Limours
Sute de români, clerici şi credincioşi, din Franţa, au participat pe 11 iulie la sfinţirea bisericii din lemn cu hramurile „Soborul Maicii Domnului“, „Acoperământul Maicii Domnului“ şi „Sfântul Ilie“, aflată în curtea Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, cu sediul la Limours.
Slujba de sfinţire a fost săvârşită de Patriarhul Daniel, împreună cu cei 15 ierarhi români din delegaţie şi cu IPS Emanuel, Mitropolit al Patriarhiei Ecumenice în Franţa, şi IPS Mitropolit Inochentie, reprezentant al Patriarhiei Moscovei.
La acest mare eveniment pentru comunitatea română ortodoxă din Franţa au participat ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, domnul Theodor Paleologu, secretarul de stat pentru Culte, domnul Adrian Lemeni, alte oficialităţi şi foarte mulţi preoţi şi credincioşi din toate părţile Franţei şi din toată Europa.
În cuvântul rostit la finalul sfinţirii bisericii, PF Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre chemarea la sfinţenie, subliniind că cea mai mare demnitate în Biserică este sfinţenia. De asemenea, a subliniat că bisericile din lemn simbolizează căldura spirituală a rugăciunii, a comuniunii oamenilor cu Dumnezeu, dar şi fragilitatea materiei. În continuare a arătat semnificaţiile spirituale ale lemnului din care sunt construite bisericile, precizând că „stejarul simbolizează în special soliditatea credinţei, permanenţa şi continuitatea vieţii ecleziale a unui popor credincios, cum este şi poporul român“, iar bradul este simbolul elevaţiei şi al verticalităţii, al permanenţei şi al prospeţimii, al tinereţii şi al frumuseţii, al cerescului şi al vieţii veşnice.
Demersurile construcţiei bisericii de la Limours au început în anul 2002. Aceasta este lucrată în lemn de brad şi, parţial, de stejar şi este aşezată pe o fundaţie din beton.
▲ A XIII-a Adunare a Conferinţei Bisericilor Europene
750 de reprezentanţi ai Bisericilor ortodoxe, protestante, anglicane şi vechi-catolice din Europa s-au reunit în perioada 15-21 iulie, la Lyon, Franţa, pentru a XIII-a Adunare a Conferinţei Bisericilor Europene (CBE). Reuniţi în jurul temei „Chemaţi la o singură nădejde în Hristos“, delegaţii celor 120 de Biserici membre şi ai celor 40 de organizaţii asociate, împreună cu observatori şi oaspeţi, au analizat activitatea CBE şi a Comisiilor acesteia de la cea de-a XII-a Adunare (Trondheim, Norvegia, 2003), au stabilit priorităţile pentru următorii şase ani şi au reflectat asupra unei posibile „viziuni“ a mişcării ecumenice în următoarele două decenii.
Lucrările Adunării care s-a desfăşurat la Centrul de Conferinţe al Cité Internationale de Lyon au constat în sesiuni plenare, grupe de lucru, audieri şi seminarii, precum şi rugăciuni. Ziua de 16 iulie a fost ziua „Ziua Nădejdii“, cu reflecţii asupra temei Adunării, iar cea de 17 iulie - „Ziua Viziunii“, prilej de evaluare a viitorului mişcării ecumenice în Europa.
În cadrul plenarei „Ziua Nădejdii“, Patriarhul Bisericii noastre, PF Părinte Daniel, a susţinut alocuţiunea cu titlul „Speranţa se naşte din credinţă şi se manifestă prin iubire“.
Împărţindu-şi prelegerea în două capitole, „Iisus Hristos - Izvorul speranţei“ şi „Conferinţa Bisericilor Europene - un apel pentru o mărturie şi slujire comună a speranţei evanghelice“, Părintele Patriarh a subliniat pentru început că Iisus Hristos este speranţa noastră, pentru că El este „Chipul lui Dumnezeu Cel nevăzut“ (Coloseni 1, 15), Creatorul, Proniatorul şi destinaţia ultimă a lumii şi a existenţei create, este Speranţa noastră pentru că prin El avem viaţă, este Speranţa noastră pentru că El este Adevărul suprem şi veşnic, este Speranţa noastră pentru că El este Pacea noastră, Cel ce a împăcat pe om cu Dumnezeu, este Speranţa noastră pentru că El a asumat firea umană, a curăţit-o, a sfinţit-o şi a ridicat-o în slavă, în intimitatea iubirii veşnice a Preasfintei Treimi. PF Daniel a subliniat faptul că credinţa în Dumnezeu este întărită prin nădejdea Evangheliei şi pusă în practică prin dragostea cu care omul răspunde dragostei necondiţionate a lui Dumnezeu, precum şi prin dragostea faţă de aproapele. „Lupta credinciosului în lume cu lăcomia de avere şi de bani, cu dorinţa de stăpânire şi de superioritate faţă de alţii este mai mult decât un exerciţiu moral, ea este o luptă spirituală în care se face experienţa concretă a speranţei că numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem birui păcatul din natura umană şi faptele răului sau duhurile răutăţii“.
Cooperarea Bisericilor din estul Europei cu cele din vestul Europei trebuie să fie una misionară
În partea a doua a lucrării, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că multe dintre problemele cu care se confruntă Bisericile din Europa astăzi sunt concentrate încă în procesul complex de integrare europeană. „Dar integrarea europeană privită numai din punct de vedere economic, juridic, financiar sau strategico-militar nu este suficientă. Dacă rămânem numai cu aceasta, multe aspecte ale identităţii şi ale capacităţii de dialog ale Bisericilor rămân uitate, nefolosite şi poate chiar umilite. Ca atare, vorbind despre o integrare europeană autentică şi reală, factorii spirituali şi culturali devin foarte importanţi. Factorul spiritual şi în primul rând cel religios, pentru că religia este dimensiunea cea mai profundă a spiritualităţii umane, nu poate fi trecut cu vederea. Ne exprimăm aici bucuria că, în ultimii ani, instituţiile europene au arătat tot mai mult interes dimensiunii culturale a integrării europene în general, precum şi dialogului cu Bisericile din Europa“, a spus Preafericitul Daniel.
Patriarhul a subliniat că, în faţa crizei economice mondiale, cooperarea Bisericilor din estul Europei cu cele din vestul Europei trebuie să fie una misionară, care poate aduce speranţe, pregătite de observaţii critice, de schimbare de atitudini, de regândire a relaţiei dintre spiritual şi material, dintre acumulare de bogăţie şi solidaritate cu cei săraci.
De asemenea, Preafericirea Sa a punctat faptul că, în contextul european actual, marcat de această profundă criză spirituală, există o tensiune între tradiţie şi modernitate, o pierdere a valorilor creştine tradiţionale, o dureroasă instabilitate a familiei, un conflict între generaţii şi foarte mult agnosticism, individualism, dublat de sectarism, prozelitism şi fundamentalism religios, subliniind că numai îmbogăţind relaţia noastră cu Hristos ne putem păstra propria identitate.
Pe 18 iulie participanţii au discutat despre priorităţile CBE pentru următorii şase ani, iar duminică, 19 iulie, s-a marcat sărbătorirea a 50 de ani a CBE.
Conferinţa Bisericilor Europene a fost fondată în anul 1959 şi cuprinde 126 de Biserici ortodoxe, protestante, anglicane şi vechi catolice şi 43 de asociaţii creştine partenere. (n.r. - în ediţia online a „Luminii de Duminică“ din data de 26 iulie (la adresa www.ziarullumina.ro) vor fi postate integral cuvintele de învăţătură şi prelegerile rostite de Preafericitul Părinte Daniel cu prilejul vizitei efectuate în Franţa)