Vorbim adeseori pe marginea cuvintelor Evangheliei, ori a unor preafrumoase ziceri patericale despre iertare, virtute fără de care nu putem dobândi mântuirea. Copleșiți de importanța ei, medităm adesea la
Ziua în care începe trădarea lui Iuda
Creştinii sunt în Săptămâna Mare a Sfintelor Pătimiri ale Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Zilele Sfinte și Mari ale acestei săptămâni, pentru care ne-am pregătit în cele 40 de zile ale Postului Mare, sunt un timp duhovnicesc pe care trebuie să-l petrecem în asceză unită cu rugăciunea şi lecturi biblice din Sfintele Evanghelii despre Sfintele Pătimiri ale Domnului.
Astăzi, în Sfânta şi Marea Miercuri, unul dintre ucenicii Domnului, Iuda Iscarioteanul, se face instrumentul împlinirii planului de ucidere a lui Hristos, urzit „din invidie” în urma „sfatului fărădelegii” pe care-l fac „cu viclenie preoţii şi cărturarii” împotriva Lui, după învierea lui Lazăr.
Iuda, „cu mintea iubitoare de argint”, este „îndemnat la vânzare” de preoţi şi cărturari şi sfătuindu-se cu aceştia „gândeşte vânzarea”, ceea ce-i aduce căderea din lumină în întuneric, apoi, tocmind preţul, „vinde pe Cel fără de preţ”.
El trădează pe Domnul „pentru dragostea de bani”. Iuda „cel înşelător”, „poftind iubirea de argint, a gândit cu vicleşug” să vândă pe Hristos, „comoara vieţii”.
Iuda porneşte pe drumul trădării astăzi, când femeia păcătoasă a uns cu mir pe Domnul: „Când aducea păcătoasa mirul, atunci s-a tocmit ucenicul cu cei fărădelege; aceea se bucura, turnând mirul cel de mult preţ, iar el se grăbea să vândă pe Cel fără de preţ; aceea a cunoscut pe Domnul, iar acesta s-a despărţit de Stăpânul; aceea s-a mântuit, iar Iuda s-a făcut rob vrăjmaşului”.
După cum aflăm din Sfânta Evanghelie, astăzi „arhiereii şi bătrânii poporului s-au adunat în curtea arhiereului care se numea Caiafa. Şi împreună s-au sfătuit ca să prindă pe Iisus, cu vicleşug, şi să-L ucidă. Dar ziceau: Nu în ziua praznicului, ca să nu se facă tulburare în popor” (Matei 26, 3-5).
Cel care grăbeşte împlinirea hotărârii luate de soborul adunat în curtea lui Caiafa este Iuda, în care „a intrat satana” (Luca 22, 3). Merge şi vorbeşte cu „arhiereii şi cu căpeteniile oastei cum să-L dea în mâinile lor. Şi ei s-au bucurat şi s-au învoit să-i dea bani. Şi el a primit şi căuta prilej să-L dea lor, fără ştirea mulţimii”
(Luca 22, 4-6).
De astăzi începe trădarea lui Iuda și se încheie cu prinderea în grădina Ghetsimani a Domnului nostru Iisus Hristos, în noaptea de joi spre vineri. Lucru subliniat de Triod: „Astăzi s-a adunat adunarea cea vicleană şi a gândit asupra Ta (Doamne) cele deşarte; astăzi Iuda pentru tocmeala ce a făcut şi-a arvunit şi spânzurare...”
Sfânta şi Marea Miercuri ne pune înainte o situaţie paradoxală, exprimată şi de imnografia Triodului: femeia păcătoasă, care prin pocăinţă se înalţă, iar ucenicul Iuda, prin vinderea Domnului, cade în păcat.