1.000 miliarde de dolari îi costă pe americani reforma din sănătate

Preşedintele Barack Obama a promulgat, marţi, o reformă istorică a sistemului de sănătate american, vizând extinderea asigurărilor de sănătate la aproximativ 32 milioane de cetăţeni americani care nu dispuneau de o astfel de măsură de protecţie. A două zi însă, purtătorul de cuvânt al majorităţii democrate din Senat, Jim Manley, a anunţat că legea va trebui retrimisă în faţa Camerei Reprezentanţilor pentru un nou vot, "din cauza unor nereguli de procedură".

Preşedintele Barack Obama a promulgat marţi o reformă istorică a sistemului de sănătate american, vizând extinderea asigurărilor de sănătate la aproximativ 32 milioane de cetăţeni americani care nu dispuneau de o astfel de măsură de protecţie. "Această lege va pune în mişcare reforme pentru care generaţii de americani au luptat", a declarat preşedintele, amintind de numeroşii săi predecesori care au încercat, fără succes, să legifereze o astfel de reformă, de la Theodore Roosevelt, Jimmy Carter şi până la Bill Clinton.

Reforma sistemului asigurărilor de sănătate american, folosită de preşedintele Barrack Obama drept cap de afiş în campania electorală din 2008, a trecut, duminică, de Camera Reprezentanţilor, după ce, la 24 decembrie 2009, Senatul îşi dăduse votul favorabil.

Miercuri, însă, purtătorul de cuvânt al majorităţii democrate din Senat, Jim Manley, a anunţat că legea asupra reformei asigurărilor medicale va trebui retrimisă în faţa Camerei Reprezentanţilor pentru un nou vot, "din cauza unor nereguli de procedură".

Noua lege îi obligă pe americani să cumpere o "asigurare minimă esenţială"

Potrivit textului de lege promovat de Barack Obama, reforma va permite garantarea unei asigurări medicale pentru 32 milioane de americani care în prezent nu beneficiază de acest drept.

Obiectivul este ca 95% dintre americanii cu vârsta de până în 65 de ani să aibă o asigurare în caz de boală.

Reforma va obliga, de asemenea, americanii să-şi facă o asigurare privată, în caz contrar riscând să plătească o penalitate anuală.

Noul sistem oferă deduceri de impozite pentru micile întreprinderi, pentru ca acestea să finanţeze asigurarea de sănătate a salariaţilor lor, şi acordă ajutor căminelor mai modeste. Totodată, companiile de asigurări nu vor mai putea refuza să acopere o persoană bolnavă.

Experţii fiscali ai Congresului estimează că reforma va oferi acces la asigurare medicală unui număr de 32 milioane de americani în prezent neasiguraţi, va adauga 16 milioane de cetăţeni la numărul beneficiarilor sistemului Medicaid (destinat celor mai săraci dintre americani) şi va subvenţiona costul asigurării pentru persoanele cu venituri mici şi medii.

După calculele aceloraşi experţi, costul total al acestui pachet de măsuri se ridică la 938 de miliarde de dolari în decurs de 10 ani, iar reforma va reduce deficitul bugetului federal cu circa 143 miliarde de dolari în următorul deceniu.

Primele de asigurare, exorbitante pentru omul de rând

La ora actuală, aproximativ 15% dintre americanii trecuţi de 65 de ani ori cu handicap beneficiază de programul guvernamental gratuit Medicare. Altor 13%, din categoria celor foarte saraci, le este rezervat programul federal Medicaid, iar 58% au asigurări private, furnizate de angajatori. În aceste condiţii, reforma iniţiată de administraţia Obama a vizat restul de aproximativ 32 milioane de americani, care nu aveau deloc asigurare de sănătate şi, drept urmare, nu puteau beneficia de servicii medicale complete. Potrivit susţinătorilor legii, de vină sunt primele de asigurare exorbitante pentru omul de rând, care nici măcar nu acoperă complet cheltuielile de tratament. Analiştii chestionaţi de BBC consideră că preşedintele Barack Obama a reparat o "nedreptate socială", dar legea sa este departe de a institui un sistem universal de asigurări, după modelul din statele UE, Canada sau Australia.

Creşterea cheltuielilor ar putea determina prăbuşirea sistemului sub propria greutate

Noua abordare propusă prin reforma sistemului de sănătate reprezintă, în opinia contestatarilor acestei legi, un sistem complicat de subvenţii şi constrângeri, "care să împartă între mai mulţi cele 16% din PIB strânse de sistemul medical". La baza reformei a stat argumentul solidarităţii, iar cheltuielile pentru sănătate ar urma să ajungă la 20% din PIB în 2020, procent considerat "ruinător" de unii analişti, care avertizează că această creştere a cheltuielilor ar putea determina prăbuşirea sistemului sub propria greutate. De asemenea, un procent însemnat dintre cetăţenii americani se declară nemulţumit de faptul că, pentru a acoperi imensele sume necesare programului de extindere a asigurărilor, statul american va mări impozitele şi va taxa suplimentar poliţele scumpe.