10 ani de la cele mai sângeroase atentate

Statele Unite, o ţară care se confruntă cu probleme economice majore, comemorează duminică 10 ani de la atacurile din 11 septembrie 2001, o atrocitate care va rămâne permanent înscrisă în memoria colectivă.

În cursul zilei de duminică, preşedintele Barack Obama va merge la cele trei locuri unde s-au înregistrat victime, la New York, Washington şi Shanksville (Pennsilvania).

La New York, Obama va asista la ceremonii alături de fostul preşedinte George W. Bush, de primarul Michael Bloomberg şi de fostul edil-şef Rudolph Giuliani. Ca în fiecare an, vor fi momente de reculegere la orele 8:46, 9:03, 9:59 şi 10:28 - orele la care avioanele pline cu pasageri au lovit turnurile World Trade Center (WTC) şi în momentele în care cele două blocuri masive s-au prăbuşit.

Ca în fiecare an, vor fi citite numele celor aproximativ 3.000 de victime, în prezenţa rudelor acestora.

Chiar şi după zece ani, americanii rămân marcaţi de atentatele din 11 septembrie 2001, dar, în contextul celor două războaie soldate cu peste 6.200 de morţi în rândul militarilor americani, mulţi doresc să treacă la un alt capitol.

"Doamnă, doamnă, spuneţi-vă rugăciunile"

Majoritatea victimelor atentatelor au murit în infernul de la 11 septembrie 2001 fără să poată chema pe cineva în ajutor, dar unele dintre cele 3.000 de persoane decedate în urmă cu zece ani au încercat un ultim contact disperat cu lumea exterioară. Unele dintre aceste mesaje au fost salvate.

Un astfel de exemplu este apelul unei femei, Melissa Doi, în vârstă de 32 de ani, care se afla atunci într-o companie ce îşi avea sediul la etajul 83 al turnului de sud al WTC. Ea a vorbit la telefon cu un angajat al serviciilor de urgenţă timp de patru minute după impactul avionului:

- Voi muri, aşa este?, afirmă ea plângând.

- Nu, nu, nu, nu, răspunde operatoarea.

- Voi muri, ştiu!

- Doamnă, doamnă, spuneţi­vă rugăciunile!, afirmă angajata în semn de consolare.

- Doamne, te rog ...

Conversaţia se încheie la scurt timp după un strigăt de ajutor disperat al Melissei Doi.

Vocea vicepreşedintelui unei companii de brokeraj, ale cărei birouri se aflau la etajul 99, este auzită pentru ultima dată la ora 9:58. "Oh, Dumnezeule!", afirmă el, după care începe să strige în momentul în care se aude cum turnul se prăbuşeşte.

Alte discuţii au fost înregistrate din avioanele deturnate, iniţiate de personalul navigant sau de călători.

Betty Ong, de exemplu, era stewardesă la bordul cursei 11 a American Airlines, care plecase din Boston. La ora 8:19, ea contactează controlorul de la sol. Ea explică cum două colege ale ei au fost înjunghiate şi cum postul de pilotaj nu răspunde. După 30 de minute, avionul în care se află loveşte turnul de nord.

La New York, Brian Sweeney era la bordul zborului 175 al United Airlines înainte ca avionul să lovească turnul de sud, la ora 9:03. Cu câteva minute înainte, el reuşeşte să îi lase un mesaj soţiei sale: "Ascultă, sunt la bordul avionului derurnat", afirmă el. "Vreau doar să îţi spun că te iubesc, că îţi doresc numai bine. Acelaşi lucru este valabil pentru părinţii mei şi pentru prietenii noştri. Vă iubesc pe toţi".