Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială 10 miliarde de euro de la UE pentru dezvoltarea satului românesc

10 miliarde de euro de la UE pentru dezvoltarea satului românesc

Data: 23 Mai, 2014

În următorii şapte ani, agricultura românească va beneficia de aproape 10 miliarde de euro prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală. Beneficiul va fi unul semnificativ dacă ţinem seama de faptul că prin precedentul program, care a însumat aproximativ aceleaşi fonduri, s-au creat 100.000 de locuri de muncă, iar productivitatea muncii agricole din România a crescut, anual, în medie cu 6,4% de la aderarea la UE (2007).

În data de 20 mai a fost lansată prima măsură din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, agricultura românească urmând să beneficieze în următorii şapte ani de investiţii majore pe toate palierele, de la dezvoltarea infrastructurii la zootehnie, viticultură, apicultură sau agricultură ecologică. Fondurile ce vor putea fi accesate prin depunerea de proiecte însumează 10 miliarde de euro, adică aproximativ aceeaşi sumă de care a beneficiat România şi prin intermediul precedentului program. Beneficiile pentru acest sector se vor reflecta în mod direct asupra nivelului de trai al oamenilor din mediul rural, asta dacă ţinem seama de faptul că prin PNDR 2007-2013 s-au creat în mod direct 100.000 de locuri de muncă, iar productivitatea muncii agricole din România a crescut, anual, în medie cu 6,4% de la aderarea la UE (2007).

„În perioada 2007-2013 au fost create peste 40.000 de locuri de muncă şi alte 61.000 sunt în faza de implementare pe contractele semnate până în acest moment. Cu alte cuvinte, peste 100.000 de locuri de muncă au fost create în mod direct în agricultură din fonduri europene în perioada 2007-2013 şi un număr impresionat de locuitori din mediul rural au beneficiat de pe urma acestor investiţii, mai exact 3 milioane de beneficiari“, a spus ministrul agriculturii, Daniel Constantin, cu prilejul lansării primei sesiuni din noul PNDR 2014-2020.

Aşadar, investiţiile realizate în mediul rural cu fondurile europene alocate României în perioada 2007-2013, respectiv 9,2 miliarde de euro, din care 8 miliarde din fonduri europene şi 1,2 miliarde de la bugetul naţional, se reflectă în 300.000 de hectare beneficiare ale unui sistem modern de irigaţii, 3.000 km de reţea de alimentare cu apă, 4.000 km de drumuri comunale modernizate, aproape 13.000 de tineri beneficiari ai unor finanţări între 25.000 şi 40.000 de euro.

Ultimul raport al Comisiei Europene privind dezvoltarea rurală în ţările europene făcut public la începutul acestui an arată totuşi că, în ciuda acestor progrese, productivitatea muncii agricole în ţara noastră este de trei ori mai mică faţă de nivelul UE. O unitate de muncă agricolă, respectiv echivalentul unei norme întregi de muncă, produce în România, anual, bunuri şi/sau servicii agricole în valoare de 4.300 de euro, adică 29% faţă de media în UE, adică 15.000 de euro, se arată în raportul CE.

În documentul întocmit de Executivul european se constată faptul că productivitatea muncii agricole este direct proporţională cu nivelul de tehnologizare a agriculturii, precum şi cu nivelul de comasare a terenurilor agricole. Agricultura europeană se bazează astfel pe ferme mai puţine, dar mai mari şi mai tehnologizate. (Oana Nistor)