100 de portrete de eroi la 100 de ani de la Unire

La Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București a fost inaugurată marţi, 20 noiembrie expoziția „Eroi de Război - 100 de portrete”, cu fotografii de la Războiul de Reîntregire: țărani, învățători, preoți, medici, infirmiere, artiști, ziariști, politicieni din Basarabia, Bucovina și Transilvania. Conceptul aparține jurnalistei Cristina Liberis, care a colaborat cu artistul plastic Vlad Ciobanu, ale cărui lucrări, având ca temă rugăciunea, apar în expoziție. Unul dintre bunicii lui a luptat la Mărășești, iar celălalt pe valea Oituzului, ceea ce-l face să aibă o relație specială cu tema expoziției.
Scopul expoziţiei este de a aduce în prim plan anonimii din linia întâi, dar și pe cei care au luptat pe fronturile diplomației, pentru a impune România ca țară din corul națiunilor europene de la acea vreme, după cum a spus Paulina Popoiu, directorul Muzeului Satului. „Evenimentul omagiază și soțiile de luptători, eroine tăcute, rămase să îndure acasă alături de copii privațiunile războiului și teama că nu-și vor mai vedea vreodată soții și fiii. De aceea, expoziția mai cuprinde și un cerdac simbolic în care veghează o siluetă feminină în costum popular, precum și obiecte din gospodăriile țără­nești ale vremii”, a arătat Paulina Popoiu.

La eveniment au participat E.S. Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova în România, și E.S. Branko Branković, ambasadorul Republicii Serbia în România. „Între cele 100 de portrete care ne privesc sunt și oameni deosebiți din Basarabia. Este firesc să fim împreună acum, cu atât mai mult cu cât aceștia au fost primii care au pus începutul făuririi României Mari. Prima provincie care a votat să se întoarcă la țara-mamă a fost Basarabia, în 27 martie 1918”, a spus E.S. Mihai Gribincea.

Expoziția îi omagiază și pe voluntarii sârbi care au luptat alături de români, precum și pe membrii Misiunii Militare Franceze și ai Misiunii Crucii Roșii Americane. Cristina Liberis a spus: „M-a marcat povestea contelui de Saint Aulaire, ministrul Franței în România, cu statut de ambasador. Cu riscul de a deveni persona nongrata pentru guvernul condus de Clemenceau, el a devenit purtătorul de cuvânt al tuturor diplomațiilor străine în România, după ce guvernul român, parlamentul și Familia Regală s-au refugiat la Iași”.

Mai mult de două treimi din eroii români ai Războiului de Reîntregire sunt necunoscuți.

Ce anume avea atât de special eroul român necunoscut al Războiului de Reîntregire? Credința că viața lui avea sens și dorința de a și-o încadra în rânduiala firii. Directorul Muzeului Satului explică: „Noi am avut și o expoziție cu scrisorile țăranilor de pe front. Acestea nu vorbesc de război decât foarte puțin. Vorbesc mai mult despre ce trebuie să se facă acasă, în familie: când trebuie ieșit la semănat, ce trebuie făcut cu copiii. Erau oameni care, în mijlocul anormalității, erau de fapt normali”.

Fie că și-a dat viața, fie că a supraviețuit, țăranul român a făcut-o cu gândul la Dumnezeu și la familie și cu binecuvântarea preotului militar. „Ceea ce facem noi aici, la Muzeul Satului, este să ne amintim”, mai spune dr. Popoiu. „Acum ne amintim că în Războiul de Reîntregire am avut o generație de aur care a luptat pe front, a ajutat în spatele frontului sau după ce totul s-a terminat, ca să existe România”.

Depinde de noi ce facem cu ceea ce s-a construit pe jertfa lor. Ambasadorul Serbiei a rezumat poetic aceasta, evocând o afirmație a unui general sârb care a luptat în Primul Război Mondial: „Stelele de pe cer sunt ochii prietenilor soldați care au luptat pentru libertatea noastră și au murit pentru ea. Ne privesc atent să vadă dacă respectăm și onorăm libertatea pentru care ei au luptat și și-au dat viața”.

Expoziția poate fi vizitată în Sala „Gheorghe Focșa” a Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” din București până la 30 ianuarie 2019.