16 lansatoare de rachete vor apăra Moldova de grindină

▲ Centrul zonal antigrindină din Iaşi a primit recent 14 milioane de lei

pentru lucrările de construcţie şi pentru investiţiile în echipamentele

necesare, pentru finalizarea lucrărilor fiind nevoie de încă 7 milioane de lei

▲ Centrul zonal antigrindină va avea 16 puncte de lansare a rachetelor,

7 fiind amplasate pe dealurile din jurul municipiului, 5 la Cotnari

şi alte 4 în apropierea oraşului Huşi ▲ Fiecare punct de lansare a rachetelor

va apăra câte o suprafaţă de 13.500 de hectare de teren agricol, suprafaţa totală apărată de grindină fiind de 216 mii de hectare ▲ Dacă toate lucrările decurg

bine şi banii sunt alocaţi la timp, centrul devine operaţional în 2008 ▲ Costurile de exploatare a unui centru de combatere a grindinei este de până la

10 euro pe hectar într-un sezon întreg, adică din aprilie şi până în toamnă ▲

Urmând zicala că „omul gospodar îşi face vara car şi iarna sanie“, şefii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) din Iaşi construiesc unul dintre cele mai moderne centre zonale antigrindină din ţară. Deşi în ultima perioadă aproape toată ţara a fost afectată de secetă, şefii agriculturii ieşene se gândesc cum să prevină fenomenele meteorologice extreme, şi să protejeze, astfel, culturile agricole de o eventuală grindină. Mai ales că, în ultimii ani, au fost mai multe perioade în care importante suprafeţe de culturi agricole au fost distruse aproape în totalitate de furtunile cu grindină.

Mai mult, centrul zonal antigrindină a primit recent 14 milioane de lei pentru lucrările de construcţie şi pentru investiţiile în echipamentele necesare, lucrări ce trebuie finalizate până la data de 15 decembrie. Chiar dacă lucrările se vor finaliza la sfârşitul acestui an, centrul va deveni operaţional abia după ce fiecare punct în parte va fi omologat.

Potrivit şefilor agriculturii ieşene, judeţul Iaşi a fost cel mai norocos din punct de vedere al banilor primiţi, având în vedere că nici un alt Centru zonal antigrindină nu a mai primit atât de multe fonduri de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

„Suntem judeţul care a primit cei mai mulţi bani, bani care vor ajunge pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi pentru achiziţionarea echipamentelor necesare. Suntem foarte mulţumiţi că centrul îşi va îndeplini funcţiile pentru care a fost construit şi că vom putea avea un real ajutor împotriva căderilor de grindină“, a declarat Constantin Aruştei, directorul executiv al DADR Iaşi.

Funcţiile Centrului zonal antigrindină sunt de împrăştiere a norilor de grindină, existând şi posibilitatea de a stimula căderea ploilor, însă, aceasta nu este o funcţie de bază. Decizia înfiinţării unor astfel de centre în toată ţara a fost luată încă din 2004, dar abia în 2006 a fost accentuat ritmul lucrărilor de înfiinţare, datorită pagubelor imense provocate de grindină în judeţul Iaşi, când peste 3,5 mii de hectare de teren au fost distruse. Până în prezent, singurul centru funcţional este Centrul Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină de la Ploieşti.

Centrul va fi amplasat în cartierul Dancu, însă, vor fi mai multe puncte de unde vor fi lansate rachetele împotriva norilor. Acestea vor fi eliberate în momentul în care norii vor acoperi cerul Iaşului, iar prin explozia lor, norii vor fi împrăştiaţi.

Dacă iniţial au fost prevăzute 3 locaţii din apropierea municipiului de unde trebuiau lansate rachetele, în urma unei analize făcute de specialişti, au mai fost propuse încă patru locaţii, numărul total fiind 7. Un punct de lansare poate proteja de grindină o suprafaţă de 13.500 de hectare. „Afară de aceste şapte puncte din jurul municipiului Iaşi mai sunt alte cinci locaţii pe dealurile din jurul Cotnarilor şi alte patru puncte în apropierea oraşului Huşi, care deservesc suprafeţele agricole din zonele din jur“, a explicat directorul adjunct al DADR Iaşi, Neculai Olariu. Punctele de lansare a rachetelor din Iaşi sunt amplasate la Şorogari, Voineşti, Miroslava, Ciurea, Comarna, Bosia şi Tomeşti. Sistemul de funcţionare a centrelor este asemănător celor militare, fiind prevăzute cu lansatoare de rachete, diferenţa fiind că rachetele sunt din carton şi cu o pulbere menită să împrăştie norii. Rachetele care vor fi lansate nu sunt periculoase pentru oameni, deoarece sunt construite din materiale biodegradabile, iar după explozie sunt distruse în totalitate, acestea fiind produse la Ploieşti. După finalizarea lucrărilor şi omologarea fiecărui punct de lansare în parte, centrul va deveni operaţional, lucru pe care şefii DADR din Iaşi îl prevăd abia în anul 2008.

Rachetele ajung până la 5 mii de metri altitudine

Sistemele antigrindină se bazează pe tehnicile radar şi utilizarea rachetelor de mici dimensiuni, cu rază de acţiune între 400 şi 5.000 de metri. Specialiştii spun că racheta antigrindină introduce în nori substanţe care produc nuclee active. Prin arderea unei compoziţii pirotehnice speciale, se generează aerosoli care acţionează în interiorul norilor, prevenind formarea grindinei.

Precipitaţiile se uniformizează, motiv pentru care „bombardamentele antigrindină“ pot fi folosite cu succes şi pe timp de secetă, dar şi la inundaţii. Statisticile arată că, în proporţie de aproape 90%, căderile de grindină se înregistrează între orele 15.00 şi 19.00, iar suprafeţele afectate au lăţimi de trei până la cinci kilometri şi lungimi între 15 şi 25 de kilometri, dar în cazuri grave pot ajunge şi până la 100 de kilometri.

În SUA sunt aproape 100 de programe de combatere a grindinei

Schimbările climatice din ultimii ani au accentuat preocupările multor ţări pentru dezvoltarea programelor de influenţare a factorilor meteorologici. SUA au dezvoltat, în ultimii ani, aproape 100 de astfel de programe, a căror valoare depăşeşte 22 de miliarde de dolari. Până de curând, România nu avea un sistem antigrindină, ceea ce facea ca sistemele similare din ţările vecine - Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria - să aiba o eficienţă limitată. Programul de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Stimulare a Precipitaţiilor a demarat în anul 2000 şi se realizează în etape anuale, cu obiective şi fonduri aprobate de guvern. Până acum, au fost parcurse patru etape anuale.

Costurile de exploatare a centrului

Costul de realizare a unei Unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) cu 12 Puncte de Lansare (PL) şi Punct de Comanda (PC) este de 11 milioane RON, asigurând protecţia a 120-140 de mii de hectare, apreciau, la lansarea programului naţional, specialiştii în domeniu.

În cazul în care autorităţile locale pun la dispoziţie locaţia în care să funcţioneze Punctul de Comandă şi depozitul central, costurile se reduc considerabil. Costurile variază în funcţie de particularităţile zonei; dacă există drumuri de acces şi alte elemente de infrastructură, sumele ar putea fi mult mai mici. „Costurile de exploatare pe sezon - de regulă, între lunile aprilie şi septembrie - pentru o UCCG cu 12 PL, care acoperă circa 120.000-140.000 ha se ridică la 8-10 euro/ha/sezon, dar vor scădea pe măsura extinderii sistemului“, susţine directorul societăţii Electromecanica din Ploieşti, singura care produce rachete împotriva grindinei.

Aceste unităţi se instalează în principal în zonele în care există culturi valoroase, iar efectele căderilor de grindină se propagă pe mai mulţi ani. Judeţele nominalizate până în prezent prin hotărâre de guvern pentru realizarea unităţilor de combatere sunt Prahova, Vrancea, Iaşi, Mureş şi Timis. „Alte zone în care se recomandă implementarea sistemului ar mai fi Mehedinţi, Dobrogea şi Maramureş. De asemenea, se pot realiza extinderi spre zonele de interes învecinate: Vrancea-Galaţi, Prahova-Buzău şi Vaslui“, susţine Dinu Constantinescu, directorul Electromecania Ploieşti.