Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
170 de milioane de copii suferă anual de foame
▲ Guvernul francez a organizat, în colaborare cu Parlamentul European, o conferinţă menită să găsească răspunsuri la criza alimentară ce bântuie tot mai multe state din lume, nu doar cele sărace ▲ Investiţiile, comerţul liber, anularea subvenţiilor şi schimbarea direcţiei în privinţa combustibililor biologici au fost soluţiile propuse, în contextul în care preţul orezului şi al porumbului a înregistrat o creştere de 70% într-un singur an ▲ Statisticile arată o lume tot mai înfometată: 850 de milioane de oameni, dintre care 170 de milioane de copii, suferă de foame sau malnutriţie, iar, în fiecare an, 5,6 milioane de copii mor din cauza malnutriţiei ▲
Lipsurile alimentare şi creşterea tot mai accentuată a preţurilor îi determină pe europeni, latinoamericani şi africani deopotrivă să iniţieze proteste de amploare, care, de cele mai multe ori degenerează în lupte de stradă. Se susţine eliminarea birocraţiei în domeniul subvenţiilor din agricultură, dar şi creşterea productivităţii prin intermediul investiţiilor. În acest sens, preşedintele Comisiei pentru Dezvoltare, Josep Borrell (Grupul Socialist din Parlamentul European, Spania), a remarcat faptul că în urmă cu 30 de ani, 17% din fondurile pentru dezvoltare erau dedicate agriculturii, faţă de numai 4% cât este în prezent. OMG-urile, o posibilă soluţie pentru îndepărtarea crizei Conform comisarului european pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, Uniunea Europeană a abolit deja taxele de import pentru multe bunuri, a abolit schema prin care fermierii erau obligaţi să „pună deoparte“ un procentaj din terenurile cultivabile şi a încurajat producţia de lapte. Comisarul Boel nu exclude posibilitatea ca organismele modificate genetic să joace un rol în găsirea de soluţii: 80% din soia importată în UE este modificată genetic. De asemenea, comisarul european pentru dezvoltare, Louis Michel, a afirmat că va propune Consiliului şi Parlamentului European ca fondurile necheltuite în 2008, ca subvenţii externe să fie folosite pentru „a împiedica lipsa securităţii în domeniul alimentar - care ar putea duce în viitor la insecuritatea generală“. Numărul muritorilor de foame, tot mai mare O soluţie viabilă o reprezintă susţinerea tinerilor fermieri, dat fiind faptul că aceştia practică o agricultură bazată pe principii importante, precum calitatea, inovarea şi dezvoltarea pieţelor locale, doar acest mod de lucru va duce la creşterea productivităţii. Directorul General al Organizaţiei pentru Hrană şi Agricultură din cadrul ONU, Jacques Diouf, a declarat că numărul oamenilor care suferă de foame a crescut cu 50 de milioane în 2007, din cauza creşterii preţurilor la alimente. De altfel, aproximativ 450 de milioane de fermieri deţin mai puţin de 2 hectare de pământ fiecare, şi, împreună cu familiile lor, reprezintă aproape o treime din populaţia mondială. Economia multor ţări se bazează exclusiv pe agricultură, de exemplu în Africa de Vest, 60% din populaţie locuieşte în zone rurale, trăind doar din agricultură. Biocombustibilii, principalii vinovaţi ai crizei alimentare Un raport pus la secret de Banca Mondială arată că biocombustibilii au dus la creşterea preţului la alimente cu 75%, mult peste estimări, după cum susţine publicaţia „The Guardian“. Raportul contrazice spusele guvernului american, care susţine că biocarburanţii au determinat creşterea preţurilor la alimente cu doar 3%. Documentul constată o creştere cu 140% a costului „coşului zilnic“ din 2002 până în februarie 2008. „Fără o recurgere crescândă la folosirea biocarburanţilor, stocurile mondiale de grâu şi de porumb nu s-ar fi redus atât de mult şi creşterile de preţuri provocate de alţi factori ar fi fost mai moderate“, se arată în raport. Potrivit analizei efectuate de economiştii Băncii Mondiale, producţia de combustibil biologic a destabilizat piaţa alimentară în trei moduri: prima fiind alocarea unei cantităţi enorme de cereale pentru producţia de biocombustibil, a doua cauză o reprezintă motivarea fermierilor pentru a cultiva plante destinate producţiei de biocombustibil şi al treilea motiv este strâns legat de speculanţii de pe piaţa cerealelor, care au crescut imediat preţurile. Tot mai multe proteste de stradă Creşterea continuă a preţurilor la alimente a provocat proteste în 37 de state din lume, din Camerun şi Haiti, până în Egipt şi Niger, sporind temerile că tot mai mulţi oameni vor suferi de foame. În Argentina, un protest organizat de fermieri a degenerat rapid în ciocniri cu forţele de ordine. Fermierii au ieşit în stradă pentru a cere anularea deciziei guvernului de a mări taxele pentru exportul de soia. Forţele de ordine au intervenit prompt, după ce protestatarii au blocat una dintre rutele care face legătura între Argentina, Brazilia şi Chile. Şi în Europa, sute de camionagii au blocat autostrăzile în semn de protest faţă de preţurile mari la benzină şi motorină. Camionagii din Franţa, Spania, Italia şi Portugalia au cerut subvenţii pentru motorină. Şoferii profesionişti, dar şi pescarii sau fermierii au tot ieşit în stradă în semn de protest faţă de creşterea preţului la alimente. Grecii s-au alăturat şi ei valului de proteste din Europa, faţă de scăderea nivelului de trai în raport cu o creştere alarmantă a preţurilor. Grecii îi acuză pe guvernanţi că au eşuat în menţinerea unui echilibru între standardul de viaţă şi explozia preţurilor. Ei se plâng că în Grecia, alimentele de bază sunt printre cele mai scumpe din Europa, în timp ce salariile rămân foarte mici.